De Mihai Ghiduc
Redacția a schimbat titlul, după ce acesta a stârnit indignare, și a considerat că e suficient. N-a existat vreo scuză publică și, având în vedere răspunsul suburban dat de redactorul-șef la adresa „părinților indignați”, nici n-are de gând să o facă. În esență, presa e o oglindă a societății, iar societatea română pare a avea câteva defecte majore, printre care neasumarea propriilor greșeli și prejudecățile față de victimele abuzurilor sexuale.
Problema cu prejudecățile este că nimeni nu îndrăznește să le abordeze frontal și să explice de ce sunt greșite. Or rolul acesta revine unor grupări sociale care primesc, astfel, o responsabilitate suplimentară. Printre ele, cei din domeniul educației, cei din poliție și justiție, dar, mai ales, jurnaliștii. Ziare.com demonstrează că nu toată lumea și-a înțeles rolul.
Lupta împotriva educației sexuale în școli, din motive religioase sau dintr-o pudibonderie exagerată, dar în esență pentru că unii adulți vor să se ferească de întrebări incomode puse de cei mici, e unul dintre motivele pentru care prejudecățile sunt încă încetățenite.
Situația se perpetuează și la nivelul justiției – Diana Oncioiu a scris încă din 2019 că în trei sferturi dintre cazurile în care victimele sunt minore, judecătorii consideră că victima „și-a dat acceptul”. La fel ca și autorii știrii anterioare, și judecătorii respectivi nu reușesc să-și înțeleagă rolul pe care-l au în societate, o societate care ar vrea să trăiască în secolul al XXI-lea, dar cu mentalități din secolul al XIX-lea.
Așa că poate mai trebuie spus, încă o dată, că faptul că un copil „consimte” să ia parte la niște acte sexuale nu constituie o circumstanță atenuantă. Și să se gândească toți cei care cred altfel că fix atitudinea lor este cea care le face pe multe dintre victimele abuzurilor să tacă și să sufere în tăcere, cu toate consecințele pe care aceste lucruri le vor avea asupra vieții lor.
Iar situația nu se rezumă la copii. Poate e vremea să se afle și în România că nu e în regulă ca cineva să profite de o persoană aflată sub influența alcoolului, că dacă o femeie acceptă să meargă la un bărbat acasă (sau îl invită la ea) nu e neapărat o invitație la sex, că da, poate să se răzgândească oricând și din orice motiv, și că n-are nicio obligație față de erecția nimănui.
E vremea să se afle că dragostea nu se manifestă prin violență. Faptul că CNA a sancționat, în cele din urmă, emisiunea Acces Direct de la Antena 1 cu o amendă record, pentru promovarea și încurajarea unei astfel de relații toxice, care s-a soldat în cele din urmă cu moartea femeii agresate, e un pas, însă, din nou, ne lovim de neasumare.
Într-un final, la fel ca Ziare.com, Antena 1 n-a scos emisiunea din grilă, prezentatorii nu și-au cerut scuze, ci și-au căutat scuze, așteptând să treacă valul indignării, în căutarea viitorului titlul sau subiect care să hrănească prejudecățile publicului și să le mai aducă un milimetru de audiență în plus.
Un elicopter american Black Hawk care făcea repetiții pentru Ziua Aviației a aterizat de urgență în Piața Charles de Gaulle din București, din cauza unei avarii. Din fericire, n-au existat decât pagube materiale (au fost dărâmați câțiva stâlpi și avariate niște mașini). Parada aeriană a fost anulată în urma incidentului.
Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a ieșit joi din închisoare, după ce Tribunalul Giurgiu a admis cererea de eliberare condiționată. Acesta a efectuat două treimi din pedeapsă. Politicianul este implicat însă într-o serie de alte dosare aflate pe rol, așa că ar putea reveni după gratii dacă va fi condamnat în acele cazuri.
În Cuba, o țară intrată într-o criză economică profundă din cauza economiei centralizate, a pandemiei, a pierderii sprijinului Venezuelei (aflată și ea în criză) și a unui embargo impus de SUA, au avut loc proteste masive împotriva guvernului comunist. Mulți dintre organizatori au fost arestați, internetul a fost tăiat, iar conducerea țării a dat vina, ca întotdeauna, pe americani, pentru greutățile prin care trece țara.
Peste 120 de morți și sute de dispăruți este bilanțul celor mai devastatoare inundații care au avut loc, în acest secol, în vestul Europei. Țările afectate sunt Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg, cu cele mai multe dintre victime înregistrate în prima dintre acestea.