De Mihai Ghiduc

»

Asaltul asupra Capitoliului

Cum a încercat Trump să rămână președinte cu forța și a rămas fără cont de Twitter

suporterii președintelui Trump au invadat sediul Congresului american

ȘTIREA SĂPTĂMÂNII

Atacul a avut loc pe 6 ianuarie

În timp ce Congresul american se pregătea să numere voturile electorale ale lui Biden (un proces simbolic, menit să certifice viitorul președinte american), o gloată de suporteri ai președintelui Trump a luat cu asalt Capitoliul. Atacul a întrerupt lucrările, iar atacatorii au devastat clădirea, în încercarea de a schimba cu forța rezultatele alegerilor.

Cum a fost posibil?

Întrebarea e

Mitingul susținătorilor lui Trump fusese anunțat din timp pentru data certificării voturilor. Minciunile președintelui și refuzul său de a recunoaște alegerile i-a adus pe oameni la Washington. Între timp, unii deputați și senatori republicani au anunțat că vor contesta rezultatele din unele state, un gest pur politicianist care însă le-a dat celor din stradă speranța că s-ar putea întâmpla o minune.

Cele mai mari speranțe erau puse în vicepreședintele Pence. Acesta era cel care număra voturile, conform legii, iar oamenii au crezut sincer că vicepreședintele ar putea, pur și simplu, să spună că Trump e câștigătorul.

În timp ce Trump le vorbea suporterilor, în piața în care se adunaseră, a venit vestea că Pence și-a recunoscut rolul strict ceremonial și a declarat că nu are nicio putere de a schimba vreun rezultat, ci trebuie doar să anunțe că Biden e viitorul președinte. Acest lucru l-a înfuriat pe Trump, care și-a îndemnat suporterii să mărșăluiască spre Capitoliu, locul în care se desfășoară lucrările Congresului american.

Ce s-a întâmplat?

asaltul asupra capitoliului

Ajunși la Congres, o parte dintre suporteri au devenit violenți și au început să atace clădirea, păzită doar de poliția Congresului. După ce au pătruns în interior, lucrările au fost suspendate, iar vicepreședintele și aleșii au fost evacuați.

Între timp, mai multe persoane și-au pierdut viața în confruntări. Pentru o vreme, Trump a refuzat să trimită Garda Națională în ajutorul poliției sau să le ceară suporterilor să se liniștească.

După câteva ore, aparent cu ajutorul lui Pence, forțele de ordine au intervenit și i-au scos din Capitoliu pe cei care pătrunseseră cu forța. Ulterior, lucrările congresului au continuat, iar Biden a fost declarat președinte, nu înainte însă ca o serie de republicani – însă mai puțini ca înainte – să conteste rezultatul, fără succes.

CARE SUNT CONSECINȚELE?

Până și Trump, speriat de ce s-a întâmplat, a ieșit să le ceară suporterilor să fie pașnici – repetând însă minciuna că alegerile ar fi fost furate. Mai mulți republicani care l-au susținut până atunci pe Trump au declarat că s-a mers prea departe, printre ei liderul Senatului, Mitch McConnell.

Încă de pe 6 ianuarie, multă lume a cerut suspendarea președintelui, văzut acum ca un pericol pentru democrație în zilele rămase până la inaugurarea lui Biden, pe 20 ianuarie.

Între timp, de teama unor noi chemări la violență, Twitter și Facebook au anunțat suspendarea temporară a contului președintelui. Câteva zile mai târziu, Twitter i-a suspendat contul permanent, în urma unor noi postări inflamatoare. Mulți conservatori au încercat să devieze discuția, cu această ocazie, de la una despre asaltul asupra democrației la una despre libertatea de expresie.

CE-I DE FĂCUT?

Suspendarea conturilor lui Trump e doar consecința eșecului acestuia de a schimba rezultatele alegerilor. În condițiile în care suporterii acestuia au devenit violenți, iar Trump, pare a-și dori să-i instige în continuare, companiile de social media – care se știu cu musca pe căciulă în amplificarea discursului extremist – încearcă să oprească ca bolovanul să o ia la vale.

Din fericire pentru SUA, tentativa suporterilor lui Trump a eșuat, iar instituțiile democratice au arătat că pot rezista asaltului. Însă eșecul s-a datorat și faptului că rezultatele alegerilor au fost clare în favoarea lui Biden, precum și a faptului că republicanii nu controlau Camera Reprezentanților. Ba chiar, tot în 6 ianuarie, au pierdut și controlul Senatului, după ce alegerile speciale din Georgia au fost câștigate de democrați.

În alt context, e foarte posibil ca rezultatele votului să fi fost întoarse, într-un fel sau altul, iar Trump, care a demonstrat cu această ocazie că are zero respect pentru reguli și democrație, s-ar fi văzut cu încă un mandat de președinte și un cec în alb pentru ca, în următorii ani, să transforme țara în una pe care s-o controleze doar el și partidul său.

Pentru americani, întâmplările din 6 ianuarie – de fapt, din ultimii patru ani – sunt acum doar un avertisment. Li s-a arătat cât de ușor se poate ca democrația să fie înlocuită de un regim autoritar, chiar cu sprijinul entuziast al unei părți a populației. Din nefericire, acest lucru rămâne posibil, nu doar în SUA, ci oriunde, pentru că oricât de bine ar fi scrise, legile presupun că cei care ajung în funcții de putere nu vin cu scopul de a nu mai pleca vreodată de acolo.

patru știri pe scurt

ce trebuie să mai știi

Creșterea cazurilor de COVID-9 în Vestul Europei a dus la apariția unor restricții suplimentare de călătorie din și înspre majoritatea țărilor pe care românii le vizitează cu predilecție. O listă cu țările aflate pe lista galbenă găsești mai jos.

Un vortex polar a dus la o scădere accelerată a temperaturilor în Europa și SUA. În Spania, de exemplu, s-au înregistrat temperaturi negative record, iar capitala țării a fost blocată de o neașteptată ninsoare.

Un avion indonezian de pasageri al companiei Sriwijaya Air, care zbura pe o rută internă, s-a prăbușit în Marea Java, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internaţional Soekarno-Hatta. La bord se aflau 62 de persoane.

600 de profesori români au participat la un curs online de numerologie, la inițiativa unei profesoare din Galați. În ciuda faptului că numerologia e o pseudoștiință, unii au considerat că n-ar fi chiar o idee rea ca aceasta să fie studiată în școli.