De Mihai Ghiduc

Articolul 5? Nu acum.

CRONICA SĂPTĂMÂNII

Vestea că două persoane au fost ucise de o rachetă „de fabricație rusească” care a căzut în Polonia, la doar câțiva kilometri de graniță, reamintește tuturor faptul că riscul escaladării conflictului într-unul (cel puțin) european rămâne crescut.

Rusia a negat că ar fi fost sursa rachetei sau că a atacat ținte în apropierea graniței, deși ieri a trimis aproape 100 de rachete împotriva unor ținte civile ucrainene – care vizau în special transportul de energie electrică.

Asta în sine e o crimă de război, dar nu mai are nimeni așteptări de la Putin. Când armata sa pierde, răzbunarea înseamnă rachete care atacă populația civilă, nu ținte militare.

CE S-a ÎNTÂMPLAT TOTUși în Przewodow, satul aflat la doar 6 kILOMETRI de graniță?

După câteva ore de confuzie, în care s-a discutat despre activarea articolului 4 sau 5 din Statutul NATO, lucrurile par să fi fost lămurite spre dimineață când, într-o declarație americană, s-a spus că racheta era una de apărare antiaeriană trasă de ucraineni.

Incidentul arată însă cât de complicat și gri poate fi un asemenea caz. În teorie, orice atac asupra unui stat NATO, intenționat sau nu, ar trebui întâmpinat cu o reacție militară. Statul atacat poate invoca articolul 4, cerând o întâlnire, dacă se simte amenințat, sau articolul 5, cerând intervenția armată a aliaților, dacă este atacat.

În practică, s-ar putea ca atacul să nu fie clar. Rusia e campioana testării limitelor și, dacă o va face, va avea grijă să rămână în zona gri.

În plus, mașina de propagandă se va pune instantaneu în mișcare, indiferent de ce se întâmplă. Cazul avionului malaezian doborât în 2014 de separatiștii din Donețk cu arme primite de la armata rusă, care a transformat de facto zona aceea într-un no flight zone, e un exemplu clar.

Deși au murit 298 de persoane, dintre care peste 200 de cetățeni ai unor state NATO, singura consecință a fost un proces, încă neîncheiat, în care sunt judecate patru persoane considerate vinovate – toate aflate, bine merci, în Rusia, țară care nu le va extrăda vreodată.

Chiar dacă, de data aceasta, toată lumea spune că racheta a fost ucraineană, consecințe vor exista. Nu ar fi fost niciun incident la granița poloneză dacă rușii nu atacau acea zonă cu rachete. Prin urmare, fie Rusia va fi mai atentă și va evita zonele de graniță (puțin probabil), fie Polonia își va rezerva dreptul de a doborî rachetele care ajung prea aproape de granițele sale, chiar și deasupra Ucrainei.

CASUS BELLI PARE SĂ NU EXISTE DE DATA ACEASTA.

Dar riscul de escaladare a conflictului rămâne, în continuare, ridicat. Chiar și incidentul actual nu e încă total lămurit – noi informații ar putea schimba situația și reacțiile statelor NATO.

Iar când lumea se bazează pe precizia calculelor făcute de echipele care programează rachetele rusești și a tehnologiei rusești, în general, lucrurile se pot complica simțitor. Un lucru e sigur: câtă vreme posibilitatea ca Rusia să-și retragă trupele din Ucraina și să înceteze războiul e doar teoretică, vom mai trece prin momente de „începe? nu începe?” precum cel de aseară.

Created with Newsroom AI