De Mihai Ghiduc
Paralela dintre cele două interviuri, cu două femei care s-au căsătorit cu membri ai familiei regale britanice și care au trecut peste „tradiție” și au încălcat „tăcerea regală” față de problemele interne, a fost făcută de mai multă lume. Poate cea mai bună analiză e cea din podcastul The Daily.
Ce leagă cele două momente, dincolo de regină, este prințul Harry, fiul mai mic al Dianei și soțul lui Meghan. Dar e și ce le diferențiază. Dacă în cazul Dianei, interviul era dat de o femeie înșelată de prințul Charles, interviu ce a dus la divorț, acum în fața camerelor a fost un cuplu și un bărbat care a ales soția în fața familiei.
Pentru familia regală britanică (și nu numai), felul în care este percepută de opinia publică este, în esență, diferența dintre a fi la putere, atât cât mai are putere în acest secol, sau a deveni o pagină din trecut. Să ieși în față, ca membru al familiei regale e riscant, pentru că orice inițiativă ai avea, aceasta e văzută instantaneu, prin instrumentul modern al sondajului de opinie, ca utilă sau amenințătoare pentru stabilitatea monarhiei.
Așa că nu-i de mirare că alegerea este de a recomanda oricui s-ar plânge de orice să sufere în tăcere – „keep a stiff upper lip” –, să nu arate vreodată vreo emoție. În esență, este ce se întâmplă și în familii non-regale când, în momentul unei drame care afectează o persoană, cineva spune „dar ce-o să creadă lumea”. Cei care ies din rând, sunt, adesea, cei pedepsiți.
Atunci când Diana a spus: „suntem trei în căsătoria asta”, a fost încălcată regula. Și a fost pedepsită prompt, pentru că după divorț i-a fost interzis să-și mai folosescă titlurile. Atunci când Meghan și Harry au ales să nu mai trăiască după regulile familiei, pedeapsa a venit la fel de prompt – și lor li s-a interzis să-și mai folosească titlurile.
Atunci când Diana a vorbit de problemele de sănătate, a fost un șoc și mai mare – femeile din familia regală nu trebuie să aibă drame. Regula s-a păstrat și acum: când Meghan a spus că a avut gânduri sinucigașe, familia i-a spus că, asta e, să se descurce, membrii casei regale nu merg la spital să se trateze.
Indiferent ce ai crede despre Meghan – e clar că părerile sunt împărțite –, faptul că n-a fost tratată egal de presa britanică e evident. Sunt deja celebre comparațiile între felul în care tabloidele au atacat-o, în situații în care Kate era lăudată. Poate cel mai absurd exemplu e buchetul de nuntă, lăudat la prima, criticat la a doua pentru că „ar fi pus-o în pericol” pe tânăra prințesă Charlotte (e bine, n-a pățit nimic de la flori).
Faptul că familia regală nu i-a ținut vreodată partea lui Meghan într-un mod activ în fața presei a contribuit atât la decizia părăsirii familiei, cât și la aceea de a da acest interviu. Și, în ciuda faptului că familia regală a încercat să-i minimizeze consecințele, e clar că declarațiile date de cei doi lui Oprah Winfrey au zguduit niște prejudecăți.
Probabil cea mai discutată declarație din interviu a fost cea legată de misterioasa persoană din famile care a întrebat ce culoare va avea pielea copilului celor doi. Oricine a fost la mai mult de o masă cu familia extinsă știe că întrebarea a fost pusă. Iar subtextul rasist e evident și, în esență, atrage atenția asupra întregului subtext rasist al atacurilor la care a fost supusă Meghan din partea presei tabloide britanice în ultimii ani.
Casa regală s-a înclinat, din nou, în fața opiniei publice și, după o zi de tăcere, a dat un comunicat în care a spus că ia lucrurile în serios, dar că le va rezolva, desigur, în familie. O încercare de a pune batista pe țambal, după ce cortina a fost larg deschisă. Desigur, familia regală va supraviețui – sondaje arată că britanicii preferă plictiseala reginei, în ciuda faptului că se înghesuie să cumpere, curioși, tabloidele.
Însă consecințele pe termen lung ar putea fi altele. Multe dintre statele care o au drept șef de stat pe Elisabeta a II-a, dar sunt de facto independente (Canada, Australia etc) ar putea renunța la monarhie după moartea actualei suverane. Charles nu e prea simpatizat – consecință și a interviului Dianei de acum 26 de ani. Desigur, acesta ar putea renunța la tron pentru William și poate asta ar schimba lucrurile, dar să nu anticipăm, regina e încă bine.
Între timp, Meghan și Harry își vor vedea – mai mult sau mai puțin liniștiți de noua lor viață, non-regală –, atât cât vor fi lăsați în pace de tabloide. Care abia așteaptă vara, desigur, pentru a publica fotografii cu noul bebeluș al familiei.
„Colectiv”, documentarul regizat de Alexander Nanau, devine primul film românesc din istorie nominalizat la Premiile Oscar. Mai corect: dublu nominalizat pentru că producția are șanse la doua categorii - cel mai bun documentar și cel mai bun film internațional. Încă îl mai poți vedea pe HBO Go, dacă n-ai făcut-o deja.
A treia etapă a vaccinării a început astăzi. Toate persoanele adulte se pot programa sau se pot înscrie pe listele de așteptare, dacă nu mai sunt locuri. Evident, lucrurile n-au funcționat, din nou, cum trebuie și platforma a fost activă pentru cei din această etapă, pentru o oră, de duminică.
Două loturi ale vaccinului AstraZeneca au încetat să mai fie folosite, în mai multe state europene, după câteva cazuri de tromboză, pentru a se stabili dacă sunt consecința vaccinării sau nu. Vaccinuri din unul dintre acele loturi au ajuns și în România.
Vaccinul de la Johnson & Johnson a fost aprobat pentru utilizare în Europa. Este cel de-al patrulea vaccin disponibil și, spre deosebire de celelalte trei, are avantajul că este administrat într-o singură doză, ceea ce rezolvă mai ales problema vaccinării persoanelor din zone greu accesibile.
Parlamentul European a declarat UE o „zonă de libertate LGBT”, o reacție la decizia unor orașe poloneze de a se declara „orașe libere de LGBT”, o atitudine homofobă incalificabilă în actuala Europă. Cinci europarlamentari români au votat împotrivă, iar alți 12 s-au abținut sau au absentat (doar un penelist a votat pentru).