de mihai ghiduc

Cronica săptămânii. Alegeri în pandemie. Din nou.

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare. Scrutinul electoral, organizat într-un moment de vârf al unei pandemii care pare să fie oarecum scăpată de sub control (cel puțin la noi), a fost însoțit de o campanie relativ plicticoasă, în care niciunul dintre partide nu pare să fi reușit să se schimbe decisiv, cât să impresioneze electoratul.

Întrebarea e

Cine va guverna în iarna pandemiei?

În condițiile în care prezența la vot va fi afectată de felul cum se raportează unii sau alții la coronavirus, e posibil să urmeze o lună decembrie plină de negocieri electorale pentru formarea unui nou guvern.

DETALII
DETALII

Sau, la fel de bine, ar putea să rămână relativ același guvern, reșapat pe ici pe colo. Asta înseamnă că, după o lună cu cifre record de îmbolnăviri și înaintea unor Sărbători în care toată lumea va avea chef de plimbări, vom avea o perioadă în care nu va fi prea clar cine va gestiona pandemia.

Acele câteva sondaje care au apărut, nu neapărat credibile, dau PNL drept câștigător, cu un ușor avantaj (unele) sau cu unul semnificativ (altele). Faptul că PNL nu s-a erodat electoral e destul de surprinzător, însă probabil că intervențiile publice ale președintelui Iohannis în favoarea acestui partid îl trag puțin în sus – nu că ajutorul ar fi chiar corect. Însă PNL nu va putea guverna de unul singur, depinde de ce alte partide intră în parlament.

Unul va fi PSD-ul, care rămâne în zona de 30%, deși nu pare să-și fi revenit din criza în care a fost băgat de insistența lui Dragnea de a modifica legile justiției. Actuala conducere e ștearsă, dar a încercat măcar să scape de câteva personaje cu o imagine absolut jenantă și să se lipească de imaginea unor medici făcuți vizibili de actuala pandemie.

Dincolo de aceste mișcări, PSD e PSD, așa că doar un an de opoziție, în care a controlat de fapt parlamentul, nu-i suficient pentru ce-au făcut în ultimii ani.

Actualele alegeri vor confirma și USR-PLUS ca a treia forță politică din Parlament, însă nu purtat de entuziasmul de acum patru ani, ci de calcule mai reci. Pare că și membrii acestui partid au devenit mai cinici, la fel și electoratul lor. Scandalurile interne și reorientarea spre „centru dreapta modern” i-au făcut să-și piardă unii susținători, însă cele câteva victorii de la locale și lipsa unor alternative arată că vor avea totuși un număr semnificativ de voturi.

Mai departe, e o ciorbă de partide care se învârt în zona pragului electoral de 5%, pe care ar putea să-l treacă, complicând calculele de după. UDMR-ul are cele mai mari șanse să o facă, ajutat de voturile maghiarilor, însă Pro România, partidul lui Ponta, și PMP-ul lui Băsescu trăiesc periculos. Sincer, nu le-ar duce lipsa nimeni din Parlament.

Unele zvonuri – pe care nu prea le-aș crede, având în vedere zona din care vin – dau și partidul naționalist AUR în zona pragului electoral.

După alegeri,

La ce să ne așteptăm?

Șansele cele mai mari le are formarea unei guvernări de dreapta, dar fără un control ferm asupra Parlamentului, însă suntem în România și (aproape) orice combinație rămâne posibilă. Pandemia va fi principala provocare sau, mai exact, ținerea ei sub control pe perioada iernii și până la apariția vaccinului anti-COVID-19.

Guvernul nu actual s-a arătat însă destul de moale cu cei care au încălcat regulile, deși e posibil să o fi făcut doar pentru a nu le da muniție electorală înainte de alegeri.

Cazul cel mai grăitor a fost cel de la Constanța, unde Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a insistat pentru organizarea un pelerinaj la o peșteră unde se presupune că ar fi stat Sf. Andrei – că asta e o legendă inventată acum câteva decenii e altă discuție. Până la urmă, la eveniment au fost câteva sute de oameni, de unde se deduce că frica de virus e mai puternică decât iubirea de episcop.

DETALII
DETALII

Apropo de habotnici,

Se dă o bătălie importantă în UE

Deși actualele alegeri ne vor aduce în Parlament o serie de fani ai Coaliției pentru Familie, unii chiar pe listele PNL, cel puțin aceștia nu vor fi majoritari. Riscul devierii în direcția în care au luat-o Polonia și Ungaria este minim. Mai ales că acum există consecințe concrete pentru acele state, puse într-o poziție complicată de negocierile pentru noul buget european.

Statele mai vechi din UE vor ca statele care încalcă statul de drept să fie lăsate fără fonduri. Evident, Polonia și Ungaria, fiind cu musca pe căciulă, încearcă să blocheze întregul buget, în speranța că-i vor convinge pe restul membrilor UE să renunțe la această condiționare.

Negocierile sunt dure, iar cele două state iliberale nu sunt neapărat în poziția puternică pe care ar presupune-o dreptul de veto, pentru că, în cazul în care buget va fi unul temporar, Comisia Europeană poate alege unde să direcționeze banii disponibili – și n-o va face spre cele două țări.

DETALII
DETALII

Subiecte precum avortul, căsătoria între persoanele de același sex, educația sexuală în școli sau imigrația au fost folosite de partidele acestea pentru a încerca să se permanentizeze la putere. E cumva de apreciat că, la noi, cel puțin la aceste alegeri, n-au dominat discursul public.

Un caz curios,

Europarlamentarul și petrecerea gay

Parcă pentru a arăta ipocrizia acestor state, ale căror lideri populiști își consolidează puterea în timp ce „luptă împotriva mișcării LGBT”, un europarlamentar ungur care a contribuit la scrierea constituției țării, în care a introdus un articol similar cu cel cerut de Coaliția pentru Familie la noi, a fost prins la o petrecere gay, în Bruxelles.

Jozsef Szajer a fost amendat pentru că a încălcat regulile pandemiei, însă și-a dat prompt demisia din Parlamentul European. N-am fost niciodată un adept al celor care spuneau că mulți dintre habotnici sunt atât de porniți pentru că au o problemă personală, de negare a propriei orientări sexuale, însă situații ca astea chiar te fac să te întrebi dacă nu-i așa.

DETALII
DETALII

Până la urmă, felul în care o persoană se raportează la propria sexualitate și alege să-și trăiască viața n-ar trebui să fie treaba statului, iar participarea la o petrecere gay n-ar trebui să fie motiv de demisie. Când e vorba însă de ipocrizie, da, poate că demisia și retragerea din politică e una meritată.

Curajosul

Elliot Page

Că veni vorba de alegeri, Elliot Page, actorul din Juno și The Umbrella Academy, cunoscut până acum ca Ellen Page, a anunțat miercuri, într-o scrisoare, că este transexual, că acesta este noul său nume și că pronumele folosit pentru adresare ar trebui să fie „he/they” (adică el, în română, unde nu știu să avem încă o alternativă pentru they).

SCRISOAREA
SCRISOAREA

Nu este prima celebritate care face un asemenea anunț – Lana și Lilly Wachowski sunt cel mai cunoscut exemplu –, însă felul în care a fost primit anunțul, cel puțin până acum, este un semn că, deși mai sunt mulți pași de făcut până când ura și discriminarea să nu mai domine discursul public, suficientă lume e dispusă să accept că genul și orientarea sexuală sunt mai fluide decât viziunea tradițională asupra lor.