De Mihai Ghiduc

»

Cronica săptămânii

Adio, imunitate colectivă! Ținta guvernului, cinci milioane de vaccinați până la 1 iunie, nu a fost atinsă

Campania de vaccinare a început în forță, dar s-a oprit unde spuneau toate sondajele că se va opri: pe la 30%.

Pornită cu entuziasm, campania de vaccinare s-a lovit de un zid. Lăsată pe mâna unor militari buni la organizare, dar slabi la comunicare, acțiunea guvernanților n-a reușit să convingă, dincolo de grupul celor deja convinși, prea multe persoane. Toamna trecută, sondajele arătau că circa 30% dintre persoane se vor vaccina, 30% vor refuza asta, iar restul sunt indeciși.

Acum, indiferent la care cifre ne-am raporta (pentru că nu știm exact populația țării), România e pe la 25% și până și restul de cinci procente pare deja un zid greu de urcat. Cum s-a ajuns aici?

Esențiali vs. vulnerabili

priorități greșite

Dacă, într-o primă fază, România a părut a începe cu dreptul, vaccinând prioritar personalul medical, persoanele în vârstă și pe cei bolnavi, lucrurile s-au încețoșat rapid când a intrat în schemă categoria „personalului esențial”, în care au fost amestecați, de-a valma, lucrătorii în comerț, politicienii și aproape oricine lucra într-o instituție a statului.

S-a creat senzația că s-au scăpat tot felul de „pile” pe acele liste, ba chiar și de șpăguire a presei, atunci când au fost trecuți și jurnaliștii la esențiali.

Și, în loc să încerce ca, mai întâi, să atingă un procent semnificativ al persoanelor din prima categorie, autoritățile au decis să dea drumul rapid la „esențiali”, ceea ce a amplificat sentimentul că sunt unii care ar vrea să sară peste rând. O fi fost organizarea militară, dar desfășurarea a fost asemănătoare unei cozi de la aprozarele comuniste, când se băgau fructe proaspete. Iar asta a făcut ca lucrurile să pară haotice.

De fapt, statul a trasmis pe toate căile că prioritatea sa este redeschiderea economiei, nu salvarea vieților, iar asta s-a transmis mai departe, în aplicarea măsurilor și în felul în care s-a desfășurat campania de vaccinare.

Statul a fost pasiv

O ABORDARE INVERSĂ

Mai mult, pentru că – de frica agresivității antivacciniste –, vaccinarea a fost voluntară, înscrierea a fost voluntară, iar sistemul pus la punct, deși relativ decent (platformă, telefoane), n-a fost cel mai prietenos cu fix persoanele vulnerabile. În loc să adopte o atitudine activă, cum s-a întâmplat de exemplu în Marea Britanie, unde statul îi anunța pe cetățeni când le vine rândul la vaccinare, România a fost pasivă: a așteptat să vină cetățenii la centre.

În plus, România e o țară cu multe persoane care locuiesc în zonele rurale. Asta a făcut, mai ales în primă fază, când erau disponibile doar vaccinuri de tip ARN mesager, ce necesitau condiții speciale de transport și păstrare, destul de dificilă atingerea populației din aceste zone. Însă nu s-au căutat deloc soluții alternative, ci s-a așteptat apariția altor vaccinuri – și între timp s-a dat drumul și la restul categoriilor.

Exista și posibilitatea înscrierii prin medicii de familie, însă – consecință a promovării pseudoștiinței în facultățile de medicină – un procent semnificat al acestora și-a îndemnat pacienții să nu o facă.

Antivacciniștii nu obosesc vreodată

în plus,

Mare parte din vină este și campania antivacciniștilor, care s-au folosit de fiecare jumătate de adevăr pentru a încerca să țină cât mai multe persoane departe de vaccin. Într-o ciorbă de conspirații, mesaje patetice, imnuri religioase și, în general, strigat în gura mare, aceștia au reușit, se pare, să-i convingă pe mare parte din nehotărâți să treacă în tabăra lor.

Este a doua campanie de vaccinare – după cea anti-HPV, acum mai bine de un deceniu – deraiată de acest grup eclectic de personaje care par excentrice, dar care, iată, au o influență puternică asupra opiniei publice. Paradoxal, guvernanții par a fi conceput campania cu gândul la eventualele critici care ar putea veni dinspre acest grup. Care, desigur, a găsit alte critici – e un joc din care, o dată intrat, nu mai poți ieși.

O campanie de promovare seacă

PUBLICITATE DE STAT

Mai toate afișele care promovează vaccinarea par a fi făcute de designerii și copywriterii care lucrau la reclamele din Almanahul Scânteia, că până și în anii ‘90 găseai idei mai bune. Știu că pare o plângere minoră, dar felul sec în care comunică statul nu îndeamnă lumea la vaccinare, ci mai degrabă devine doar un zgomot de fond, ușor ignorabil.

Ba, mai mult, unele sunt făcute de parcă ar vrea să îndemne lumea să stea departe de centrele de vaccinare, nu invers.

Cum o mare parte dintre cei care refuză vaccinarea o fac mai mult dintr-o neîncredere în autorități decât de frica unei injecții, o comunicare șchioapă, reguli neclare și schimbate peste noapte, o organizare făcută cu frică de scandal și un stat care nu-și poate convinge nici măcar angajații să contribuie la campanie au dus la situația de față.

Ținta propusă de guvern n-a fost atinsă și, probabil, chiar dacă de acum se vor putea vaccina și tinerii între 12 și 16 ani, România va ajunge în toamnă în situația de a se pregăti pentru un al patrulea val de COVID-19.

N-a ajutat nici faptul că, imediat ce a scăzut numărul cazurilor, guvernul s-a comportat ca și cum a dispărut pandemia și a luat o serie de măsuri de relaxare. Nu faptul că le-a luat (trebuia să se întâmple asta), ci atitudinea relaxată și cu ton de „asta e, s-a terminat” din jurul declarațiilor oficialităților deranjează, pentru că transmit un mesaj ce s-ar putea să se întoarcă împotriva lor în toamnă.

patru știri pe scurt

ce trebuie să mai știi

Sâmbătă, un om de afaceri din Arad a murit, după ce mașina pe care o conducea a explodat, la ieșirea dintr-o parcare. Concluzia anchetatorilor este că a fost vorba de o bombă, o situație rară în România, unde crima organizată nu apelează decât foarte rar la asasinate.

DETALII
DETALII

Germania și-a cerut scuze Namibiei pentru genocidul din timpul ocupației coloniale, la începutul secolul XX și a promis că va plăti compensații acestei țări. Și Franța își confruntă trecutul și rolul pe care l-a jucat în ignorarea genocidului din Rwanda, din 1994.

DETALII
DETALII

Jucătoarea de tenis Naomi Osaka a refuzat să participe la conferința de presă de după partida cu românca Patricia Maria Țig, de la Roland Garros, motivând absența prin presiunea la care e supusă de întrebările jurnaliștilor. Organizatorii turneului au amendat-o cu 15.000 de dolari și au amenințat-o cu suspendarea din competiție, dacă absențele se repetă.

DETALII
DETALII

Ministerul Sănătății a anunțat că vaccinarea gratuită anti-HPV va fi extinsă și la fetele peste 14 ani și la băieți. Este o veste bună pentru părinții care vor să facă acest lucru, deși nu se știe dacă se vor rezolva și problemele apărute în aprovizionarea cu vaccinuri.

DETALII
DETALII