de mihai ghiduc
Săptămâna care s-a încheiat ar fi trebuit să fie dominată de efectele alegerilor – surpriza neplăcută AUR și negocierile pentru formarea guvernului. Un arbitru român de fotbal a mutat însă discuția publică asupra conceptului de rasism după ce, pentru că l-a luat gura pe dinainte, a dus la întreruperea unui meci din Liga Campionilor.
Ce-a fost asta?
În prima repriză a unui meci dintre echipele Paris Saint Germain și Bașakșehir, în timp ce încerca să-i explice arbitrului de centru care oficial al echipei turce ar trebui să primească un cartonaș roșu, Sebastian Colțescu a spus, în română, „Ăla negru”. Jucătorii ambelor echipe au înțeles cuvântul, au ieșit de pe teren și au refuzat să continue meciul, care s-a rejucat a doua zi, cu alți arbitri.
În timp ce Colțescu așteaptă o decizie UEFA, în România a început o dispută publică pe tema „a fost sau n-a fost rasism”, care arată, în esență, cât de puțin este înțeles acest termen la noi și cât de departe suntem de niște discuții esențiale asupra acestui subiect.
În apărarea lui Colțescu s-a spus că „negru”, în română, e un cuvânt neutru, n-are conotațiile rasiste ale lui Negro din engleză sau nègre din franceză. Ceea ce, în esență, e adevărat. Tot în apărarea lui s-a spus că rasismul înseamnă ură și că arbitrul nu-l urăște pe Pierre Webo, antrenorul secund al echipei turce pe care a vrut să-l pedepsească.
Colțescu a făcut, în esență, o gafă – l-a indicat pe Webo folosind rasa. Iar asta arată, în primul rând, o lipsă de bune maniere, dar și de profesionalism. Un arbitru cu experiența sa ar fi trebuit să știe că, oriunde ar fi fost, o asemenea adresare este cel puțin sensibilă, iar în fotbal, unde lupta împotriva rasismului are deja decenii, cu atât mai mult.
Oricine poate păți asta, să fie insensibil față de o altă persoană și să folosească un termen depreciativ, însă contează și unde o face și cum reacționează după. De obicei, îți ceri scuze, înveți ceva din asta și încerci să nu o mai comiți și altă dată. Când cineva o face însă la TV, în fața a milioane de privitori, nu prea mai contează scuzele, pentru că situația nu mai e sub controlul său.
Ba da,
Rasismul lui Colțescu vine din faptul că nu știa, la vârsta și nivelul său, că nu trebuie să identifici o persoană după culoarea pielii și că nu avea idee de puternica încărcătură rasială a unor cuvinte din engleză și franceză care diferă cu doar o literă de „negru”. Este acel rasism soft al omului care nu vrea să iasă din zona lui de confort și să înțeleagă că, pentru alte persoane, ceea ce pentru el e „natural”, că așa îi vine să zică, poate fi o jignire majoră.
Este acel rasism de canapea care-i face pe mulți să spună că românii nu pot fi rasiști că n-au colonizat Africa, ba chiar să nege că ar fi existat sclavi în România – uitând confortabil de sclavia romilor. E rasismul care îi face pe mulți să se simtă jigniți când li se spune „țigani” și în același timp să explice, doct, că nu e o problemă să le spună romilor așa.
E acea comoditate a adultului care nu vrea să-și reanalizeze prejudecățile și care, confruntat cu ele, preferă să spună „ați cam exagerat” sau, dacă e comentator politic, „corectitudinea politică a mers prea departe”. Este dorința de încremenire într-un moment, frica de faptul că, dacă și-ar analiza gândurile, ar afla că ani sau decenii au fost rasiști, în ciuda faptului că s-au crezut cosmopoliți, informați și deschiși.
Am „împrumutat” această expresie din The Daily, podcastul lui Michael Barbaro de la The New York Times ca să pot explica, pe scurt, restul știrilor săptămânii, chit că n-au legătură cu subiectul anterior. Ocazie cu care îți voi recomanda să asculți acest podcast, dacă vrei să înțelegi politica americană (și nu numai). Deci, iată ce trebuie să mai știi:
Premierul Ludovic Orban și-a dat demisia, după rezultatul slab la PNL în alegeri. Totuși, partidul său a încercat, fără succes, să negocieze cu USR-PLUS și UDMR formarea unei majorități și a unui guvern care va fi condus, cel mai probabil, de Florin Cîțu, actualul ministru al finanțelor. Se așteaptă ca președintele Iohannis să deblocheze discuțiile.
Uniunea Europeană a aprobat bugetul pentru viitorii șapte ani și un fond de urgență pentru efectele coronavirusului după ce s-a ajuns la un compromis cu Ungaria și Polonia. Cele două state n-au vrut ca bugetul să fie legat de o clauză care-l condiționa de respectarea „statului de drept” și amenințau cu un veto.
Vaccinul produs de Pfizer și BioNTech a fost aprobat pentru folosirea de urgență în SUA, după ce a început să fie folosit deja în Marea Britanie. În Uniunea Europeană, o decizie a autorităților reglementatoare este așteptată pe 27 decembrie. România va avea acces la acest vaccin prin intermediul UE.
În SUA, Curtea Supremă a refuzat să discute cererea Texasului de a anula alegerile din patru state americane, ceea ce l-ar fi făcut pe Trump câștigător. Astăzi, Colegiul Electoral votează viitorul președinte, iar scorul așteptat este de 306 la 232 pentru Joe Biden. Pentru a încheia procesul electoral, Congresul se va întâlni pe 7 ianuarie ca să numere oficial voturile date astăzi de electori.