De Mihai Ghiduc

Războiul și alte 20 de știri care au marcat 2022

CRONICA SĂPTĂMÂNII

Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, cu certitudine anul 2022 a marcat momentul în care lumea a început să ignore virusul, pe baza scăderii numărului de cazuri și a diminuării gravității bolii – deși victime se înregistrează în continuare. Au dispărut măștile, discuțiile aprinse despre valuri și vaccinuri, s-au reîntors cele despre vacanțe și s-au reactivat grupurile de WhatsApp pentru părinți.

Ceea ce ar fi trebuit să fie un prim an de aparentă normalitate a fost însă dat peste cap de invazia rusă din Ucraina, declanșată de Vladimir Putin imediat ce s-a terminat Olimpiada de iarnă din China, că nu era frumos să-i strice prietenului Xi Jinping evenimentul de sportswashing.

Mii de morți, zeci de mii de răniți, orașe distruse, milioane de refugiați, totul pentru ca cea mai mare țară din lume să-și mai crească teritoriul cu niște mii de kilometri pătrați, și dictatorul rus să-și treacă numele în cărțile de istorie – alături de Petru cel Mare, speră el, alături de Hitler, ar spune ucrainenii și restul lumii.

„După pandemie, război” nu-i ce-și dorea nimeni să spună în 2022

Țara condusă de Putin nu prea și-a îndeplinit obiectivele, pentru că Ucraina – cu ajutor militar occidental și pentru că Volodimir Zelenski a refuzat să părăsească Kievul –, a reușit să reziste invaziei și să recupereze chiar o parte din teritoriile pierdute în februarie. Însă Rusia, ascunsă sub umbrela nucleară și dezinteresul Sudului global pentru soarta Ucrainei, a jucat iar cartea falselor referendumuri și așteaptă ca lumea să se plictisească pentru a mai înghiți ceva teritoriu.

Costurile sunt însă mari și pentru ei: sute de mii de locuitori fugiți din țară din cauza recrutărilor forțate, sancțiuni economice care i-au lăsat pe ruși fără acces la bunuri occidentale și pe membrii camarilei de la Kremlin fără vile în Italia și iahturi, închiderea Nord Stream, pierderea navei Moskva și avarierea podului către Crimeea, diminuarea folosirii gazului și petrolului rusesc de către numeroase țări, deci o scădere a veniturilor etc.

Costurile sunt mari și pentru noi: o inflație crescută, prețuri mai mari pentru energie și combustibil, o creștere a extremismului și un sentiment general de nesiguranță, alimentat de riscul extinderii conflictului (cu vârfuri în primăvară, după izbucnirea războiului, și în noiembrie, când au ajuns, din greșeală, rachete în Polonia).

Conflictul pare să fi intrat într-o fază în care rușii și ucrainenii se luptă pentru sute de metri, pe linia frontului, în timp ce pe de o parte, Rusia bombardează ținte civile, iar de cealaltă parte, lumea așteaptă ca Putin să-și termine banii și capitalul social. Cu certitudine, însă, 2023 nu va aduce o rezolvare, cel puțin nu în primele luni. Tensiunile continuă.

2022 a însemnat însă și alte știri, nu toate la fel de dramatice. Iată (poate) cele mai importante 20:

1/ Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit, încheind cea mai longevivă domnie a unui monarh britanic și una dintre cele mai lungi așteptări a cuiva pentru un „job” – Charles a devenit rege, ba mai noi apare și pe bancnote.

2/ Donald Trump a fost prins cu documente secrete la Mar-A-Lago, iar o Comisie a Congresului tocmai a recomandat trimiterea sa în judecată pentru implicarea în evenimentele din 6 ianuarie 2020.

3/ În lumea entertainmentului, procesul dintre Johnny Depp și Amber Heard a fost cap de afiș câteva luni bune și, în timp ce poate nu-ți mai amintești cine a câștigat Oscarul („CODA”), sigur știi ce i-a făcut Will Smith lui Chris Rock.

4/ Curtea Supremă a SUA a hotărât în vară să anuleze Roe v. Wade, decizia care proteja avortul în Statele Unite, ceea ce a dus la interzicerea acestuia în mare parte din statele republicane. Efectele s-au văzut la alegeri, în noiembrie, unde republicanii n-au reușit să obțină rezultatele așteptate, dar au preluat totuși controlul Camerei Reprezentanților.

5/ Fenomenele meteo extreme au crescut în intensitate, cu inundații imense în Pakistan, uragan devastator în Florida și o vară extrem de secetoasă în Europa, de a ajuns toată lumea să caute „schimbări climatice” pe Google: locul 7 în lume și locul 10 în România.

6/ În septembrie, uciderea unei femei de către poliția moralității din Iran a dus la declanșarea unor proteste naționale, care continuă și acum. Autoritățile religioase nu par a da înapoi, deși au promis o „diminuare” a patrulelor – între timp, protestatarii sunt arestați sau uciși.

7/ Pentru prima dată, Campionatul Mondial de Fotbal s-a desfășurat în toamnă-iarnă. A început cu discuții despre situația migranților din Qatar și șpăgile pentru obținerea organizării și s-a încheiat cu victoria Argentinei și un scandal imens de șpagă la Bruxelles.

8/ Xi Jinping și-a prelungit șederea la conducerea Chinei, într-un an în care conflictul cu Occidentul s-a accentual, au apărut discuții despre riscul atacării Taiwan-ului, dar și proteste în interiorul Chinei, care au dus la ridicarea restricțiilor stricte anti-COVID-19.

9/ Simona Halep a fost depistată pozitivă la US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al anului, într-un an marcat de un divorț, o semifinală la Wimbledon și revenirea în Top 10 mondial.

10/ În Marea Britanie, Boris Johnson a fost înlocuit de Liz Truss, care s-a dovedit o asemenea catastrofă că a trebui să fie schimbată rapid cu Rishi Sunak, altfel riscau conservatorii să-și piardă și ce susținere populară mai aveau.

11/ Elon Musk a cumpărat Twitter, după care s-a apucat să facă atât de mult scandal încât a început să fugă lumea de pe platformă – mai ales că acesta ar vrea să o facă una bazată pe abonament.

12/ România și-a găsit o nouă vedetă sportivă: la doar 17 ani, David Popovici a câștigat două medalii de aur la Campionatul Mondial de înot și a stabilit un nou record mondial în proba de 100 de metri liber.

13/ 150 de oameni și-au pierdut viața, pe 29 octombrie, din cauza unei busculade cauzate într-un district popular din Seoul de lumea care venise să sărbătorească Halloweenul.

14/ Alegerile importante din 2022 au marcat rămânerea la putere a lui Viktor Orban, în Ungaria, dar și a lui Emmanuel Macron, în Franța, o victorie a dreptei extreme în Italia, prin Giorgia Meloni, și revenirea lui Bibi Netanyahu la conducerea Israelului.

15/ Activiștii de mediu au descoperit o nouă metodă de a atrage atenția asupra problemei schimbărilor climatice: aruncă cu diverse substanțe pe tablouri celebre sau se lipesc cu superglue de acestea. Toate tablourile-țintă erau însă protejate cu geam.

16/ Premierul Nicolae Ciucă a fost acuzat că a plagiat în teza sa de doctorat, ceea ce n-a dus la o demisie (cel puțin nu la a sa; a zburat doar ministrul învățământului, Sorin Câmpeanu), ci la modificarea regulilor pentru ca plagiatele să devină mai greu de depistat.

17/ Austria s-a opus intrării României în Schengen de la 1 ianuarie 2023, ceea ce înseamnă că vor mai exista cozi la graniță și zboruri complicate de verificarea actelor pentru încă cel puțin șase luni, dacă nu mai bine.

18 / Pe 12 august, scriitorul Salman Rushdie a fost atacat de un bărbat, pe scenă, și înjunghiat repetat, efectul unei fatwa dată acum câteva decenii de un ayatollah iranian. Rushdie a supraviețuit, dar și-a pierdut vederea la un ochi și nu poate folosi o mână.

19/ Lumea a făcut cunoștință cu AI-ul care scrie și desenează, prin ChatGPT și DALL-E 2, două programe create de aceeași companie, OPEN AI.

20/ România și-a numărat cetățenii într-un recensământ care s-a desfășurat, pentru prima dată, în special online. Primele rezultate ar fi trebuit să apară în această lună, promitea INS, dar datele n-au fost încă publicate.

Created with Newsroom AI