_

Duminică, erau peste 150 de persoane infectate, 3 decese și un pacient-zero lipsă, ceea ce îi îngrijorează cel mai rău pe epidemiologi. Cum Italia e patria a milioane de români, riscul ca epidemia să ajungă și în România e unul real.

Italia a oprit toate evenimentele majore, până la 1 martie, iar școlile și universitățile au primit liber o săptămână în apropierea regiunilor afectate.

I I I I I

_

Deși nu avem încă vreun caz local, posibilitatea mare a apariției unuia face validă discuția despre cum vom reacționa când se va întâmpla asta. Aud tot mai dese povești despre călătorii anulate și mi-e teamă că lumea se va panica destul de mult.

_

Măsurile de protecție rămân însă aceleași: spală-ți mâinile cu săpun, evită pe cât posibil zonele aglomerate, nu te apropia la mai puțin de un metru de persoanele care prezintă semne de boală. Măștile, în ciuda faptului că s-au golit farmaciile, nu sunt eficiente pentru cei sănătoși, deși e indicat ca bolnavii să le poarte.

_

Plus că, dacă se ajunge la o epidemie, e posibil ca purtarea lor să îi facă pe cei din jur să se simtă mai în siguranță. Și cred că nu mai e cazul să spun, chiar și dacă e doar o răceală, e important să nu mergi la serviciu dacă te îmbolnăvești de orice boală respiratorie. Niciun proiect nu e atât de urgent!

Organizația Mondială a Sănătății îți spune tot ce trebuie să știi despre coronavirus.

I I I I I

_

Și autoritățile române spun că au luat deja inițiativa de a-i pune automat în carantină pe românii care vin în țară din zonele în care s-au depistat cazuri. Trei persoane din Galați sunt în această situația. Ni se promit măsuri sporite la frontiere, precum și o campanie susținută de informare a publicului, spune Ministerul Sănătății.

Noi n-am uitat de „Colectiv”

_

Din declarații, pare că autoritățile știu ce trebuie să facă, dar noi știm că, în realitate, sunt depășite de situație. Alexandru Nanau tocmai încearcă să ne reamintească faptul că, acum 4 ani, a fost la fel. „Colectiv”, mult așteptatul documentar despre urmările incendiului din clubul bucureștean care a făcut 64 victime, se pregătește să ajungă în cinematografe.

_

L-am văzut săptămâna trecută, la o vizionare de presă. Filmul urmărește, în anul de după incendiu, investigațiile jurnaliștilor de la Gazeta sporturilor și toate lucrurile care au fost scoase la iveală atunci: de la infecțiile din spitale la diluarea cu bună știință a substanțelor folosite pentru curățarea spitalelor. Nu vei pleca de acolo cu prea mare încredere că autoritățile sunt capabile să țină sub control o criză majoră de sănătate publică.

Mai ales că părinții celor care au murit în Colectiv au încă întrebări lăsate fără răspuns

I I I I I

Extremismul vine din Germania

_

Între timp, anii de propagandă împotriva imigranților dau „roade”. Un simpatizant al extremei drepte a ucis 9 persoane într-un atac asupra a două baruri din Hanau, Germania, după care și-a ucis mama și s-a sinucis. Este unul dintre cele mai vizibile atacuri de acest fel, generat de o atmosferă care permite dezvoltarea extremismului.

Alla Ali, un egiptean care locuiește în Berlin, ne explică de ce acesta nu e un incident izolat

I I I I I

Un român, printre victime

_

Numele lui Vili Viorel Păun. Era un tânăr de 23 de ani dintr-un sat de lângă Giurgiu, de etnie romă, care locuia de 7 ani în Germania și care a pica victimă extremistului. Gelu Duminică, care știe foarte bine cum se manifestă rasismul, are câteva cuvinte pentru cei care cred că e OK să îi urăști pe cei care nu-s ca tine.

_

Ca o ironie, pe 20 februarie s-au sărbătorit 164 de ani de la dezrobirea romilor, motiv pentru Ciprian Necula să explice, într-un articol scris pentru Libertatea, că românii n-au reușit încă să rezolve problema asta morală, atât de veche, și pentru rasiști să se manifeste fără pic de jenă prin comentarii.

A trecut ziua Brâncuși

_

Discuția de săptămâna trecută despre Irina Rimes și Brâncuși s-a stins. Nu înainte de a avea o serie de evenimente la Muzeul Național de Artă a României, care au implicat tot soiul de holograme complexe (și presupun că destul de scumpe). Ministerul a uitat însă să scoată 2.000 de euro din buget pentru a expune și „Cumințenia Pământului”, atât de dorita statuie a lui Brâncuși.

Nu sunt bani nici pentru alocații

_

Sau cel puțin așa vrea să ne lasă să înțelegem ministrul muncii, Violeta Alexandru, care spune că știe ea sigur că adesea banii de alocații se duc pe păcănele. Discuția a apărut în contextul în care Guvernul propune înlocuirea sistemului actual de alocații cu vouchere care să nu poată fi cheltuite decât pe anumite produse.

_

Curioși, jurnaliștii de la Dela0.ro au încercat să afle pe ce date își bazează afirmațiile ministrului și n-au găsit nicio sursă. În schimb au aflat cu unul dintre inițiatorii proiectului cu vouchere este Florin Roman, un senator PNL care a fost adesea surprins făcând declarații rasiste sau discriminatorii.

_

Măsura pare a fi, mai degrabă, una bazată pe o mai veche impresie a multora dintre românii din clasa medie că „asistații sociali” sunt în situația în care sunt doar din cauza lor și că „dacă s-ar duce la muncă” totul s-ar rezolva de la sine. Discuția purtată de ministrul muncii cu o moderatoare de la Gândul, surprinsă de Diana Oncioiu, e relevantă.