Suntem în 1939, în Suffolk, în estul Marii Britanii, pe proprietatea văduvei Edith Pretty (Carrey Mulligan).

Sub amenințarea iminentă a celui de-al Doilea Război Mondial, Edith îl angajează pe Basil Brown (Ralph Fiennes), un arheolog amator, să facă săpături pe movilele de pe proprietatea sa, despre care se crede că ar ascunde morminte vikinge.

Sutton Hoo

Sub straturile de sol nisipos se află însă o descoperirire arheologică ce va schimba felul în care înțelegem istoria Angliei.

Săpăturile arheologice au scos la lumină urmele unei bărci, în centrul căreia se afla o cameră mortuară anglo-saxonă plină de comori: arme, obiecte vestimentare, monede din aur și argint. Ce ne spune asta? Ei bine, că acum aproape 1400 de ani, membrii unei comunități s-au unit pentru a scoate din râu o barcă în care-și îngropaseră regele, alături de obiectele prețioase care urmau să-l însoțească în ultima sa călătorie.

„The Dig” nu este însă doar o poveste despre o descoperire arheologică monumentală. Este și o meditație asupra fragilității vieții și asupra profunzimii legăturilor umane.

Pe de o parte, personajele centrale ale filmului, Edith și Basil, leagă o prietenie improbabilă, temeinică, ce reușește să spargă barierele ierarhiilor sociale. „O întâlnire dintre minți și suflete”, așa cum o descrie Fiennes.

Ce îi leagă nu este doar pasiunea pentru arheologie, dar și limitele societății în care trăiau. „În ciuda diferențelor evidente, se creează o legătură între ei. El aparține unei clase sociale modeste și nu este susținut să meargă la universitate, iar ea este femeie și, din acest motiv, tatăl ei nu a lăsat-o să meargă la universitate”, explică Stone.

Prin pasiunea comună pentru săpături, cei doi dărâmă barierele create de sistem și lucrează împreună.

„Există un moment (...) în care amândoi realizează că se aseamănă foarte mult, iar acest lucru elimină complet ideea de ierarhie din viața lor. Rămân doar doi oameni care, la un moment dat în viață, găsesc un prieten unul în celălalt”, adaugă Carey Mulligan.

Personajul lui Mulligan mai oglindește o temă importantă. Edith se luptă cu propria condiție de muritor, după ce descoperă că suferă de o boală incurabilă. „Începerea săpăturilor deschide o adevărată cutie a Pandorei. Se nasc toate acele întrebări despre ce rămâne în urma noastră și cum continuăm să existăm după moarte”, spune Mulligan.

„M-a mișcat profund această poveste despre săpăturile care au dus la descoperirea bărcii funerare”, spune Ralph Fiennes. „Este similară unei piese de Cehov, cu multe personaje, toate cu vieți interioare complexe, care se schimbă în urma acestei descoperiri.”

„Și rolurile mai puțin importante au parte de momente cu rezonanță. Există câte un moment în care putem vedea toate dilemele, speranțele, așteptările și dezamăgirile lor”, mai spune Fiennes.

Acest lucru se vede cel mai bine în actul doi al filmului, atunci când în scenă intră vărul lui Edith, Rory Lomax (Johnny Flynn) și echipa de arheologi de la British Museum, din care fac parte Peggy Piggott (Lily James) și soțul ei, Stuart (Ben Chaplin).

Lomax este un spirit liber, artist, boem și reprezintă pentru Peggy calea de ieșire dintr-o căsnicie lipsită de iubire.

Cei doi sfârșesc prin a se îndrăgosti înainte de înrolarea lui în război.

Lomax este singurul personaj ficțional al filmului. „The Dig” este adaptarea romanului omonim scris de John Preston, iar Peggy Piggott este chiar mătușa romancierului. „Mătușa mea, Peggy, a descoperit prima monedă de aur de la Sutton Hoo”, spune el.

Interesting fact

În esență, „The Dig” spune povestea unui grup de oameni obișnuiți care au făcut lucruri extraordinare.

Însă filmul mai apasă câteva pedale sensibile: el spune și o poveste despre efemeritate și anduranță, punând sub lupă relația noastră cu propria istorie. Iar marele lui merit stă în personajele sale, atât de rafinat conturate de Carey Mulligan, Ralph Fiennes și restul „micii trupe de actori ai lui Stone”, așa cum o numește Fiennes.

„The Dig” este deja pe Netflix