Ce trebuie să știi despre protestele femeilor din Iran

De Irina Munteanu

Pe 16 septembrie, în capitala Iranului a izbucnit un protest de amploare împotriva regimului de la Teheran, după moartea tinerei Mahsa Amini aflată în custodia poliției și arestată pe motiv că nu purta corect hijabul. O lege intrată în vigoare în 1981, după revoluția islamică.

Oficial, cel puțin 41 de oameni ar fi murit și 1.200 ar fi fost arestați până acum în timpul protestelor care au continuat pentru a 10-a noapte consecutiv. Numărul real ar fi însă mult mai mare, dar nu poate fi confirmat din cauza blocării accesului la Internet.

Nu e prima dată când Iranul blochează accesul la informație, cum nu e nici prima dată când au loc astfel de proteste în Iran. Mai recent, o situație similară a avut loc în timpul manifestațiilor din noiembrie 2019, când cel puțin 1.500 de protestari și-au pierdut viața în confruntările cu poliția.

În semn de protest față de restricționarea libertății personale și față de codurile vestimentare stricte, femeile și-au ars hijaburile și și-au tuns părul în public. Acțiuni de solidaritate similare au urmat apoi în orașe precum Istanbul, Atena, Bruxelles sau New York, printre altele.

Pe măsură ce furia a cuprins țara, din ce în ce mai mulți iranieni s-au alăturat demonstrațiilor pentru a cere eliminarea restricțiilor religioase care guvernează modul în care oamenii trăiesc, cât și căderea regimului. Răspunsul guvernului a fost să riposteze cu tactici brutale și sistematice de represiune, exact ca în revoltele anterioare: polițiști echipați cu tunuri cu apă, bastoane și pistoale, dar și ofițeri în civil trimiși în stradă pentru a înăbuși protestele. Experții se așteaptă ca lucrurile să escaladeze și mai mult în zilele următoare.

De vină pentru amploarea manifestațiilor de acum ar fi și anii de declin economic care au pus la încercare răbdarea multor iranieni și i-au împins să iasă în stradă în ultimii ani.

În paralel au avut loc și proteste de susținere a guvernului iranian, ca răspuns la „încălcarea normelor” din ultimele zile, dar și pentru a denunța intervențiile străine, în special cele ale Statelor Unite, în afacerile interne ale Republicii Islamice.

Nu uita că poți sprijini la rândul tău poporul iranian care luptă pentru schimbare prin răspândirea știrilor corecte despre ce se întâmplă în Iran, participând la proteste de solidaritate în orașul în care locuiești sau donând către organizații pentru Drepturile Omului din Iran.

Mahsa Alimardani (cercetătoare și avocat pentru Article19.org) Roya Boroumand (co-fondatoare a Centrului Abdorrahman Boroumand) Jasmin Ramsey (director adjunct al Centrului pentru Drepturile Omului din Iran) Azadeh Pourzand (cercetătoare, scriitoare și director al Fundației Siamak Pourzand) Gissou Nia (director al Atlantic Council Strategic Litigation Project) Golnaz Esfandiari (reporter Iran for Radio Free Europe Radio Liberty) Masih Alinejad (jurnalistă și activistă)

La final, o listă cu activiste și jurnaliste pe care să le urmărești:

Created with Newsroom AI