_

România râmâne pe locul I în Europa în ceea ce privește numărul de minore care devin, anual, mame, cu toate că numărul nașterilor la mame adolescente a scăzut ușor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017 la 674), cât și în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (de la 18.173 la 17.307).

Situația rămâne, însă, una îngrijorătoare: dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani care au născut în anul 2018, 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, șapte la a cincea și una la a șasea naștere.

În ceea ce privește vârsta taților copiilor născuți de mame minore, din 674 de copii născuţi de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (cu vârsta sub 20 ani), iar din totalul de 17.307 de copii născuţi de mame care au între 15 şi 19 ani, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani, pe acest palier regăsindu-se și taţi cu vârsta de peste 65 de ani.

Accesul minorelor la servicii medicale ___

Conform aceluiași studiu, 5 din 10 mame minore din România nu au fost niciodată la un control ginecologic (ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature).

___

În plus, şapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din zece gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină. În ceea ce privește distribuția pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural - 65% dintre cele sub 15 ani și 67% dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.

Accesul minorelor la mijloacele de contracepție ___

România se află pe primul loc în Europa şi la mortalitatea maternă în rândul femeilor tinere. Concret, 740 de femei au murit la naştere în perioada 2000-2017, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii, în contextul în care România este singura ţară din Europa în care nu se pot obţine mijloace contraceptive gratuit de la medicul de familie.

Specialiștii Salvați Copiii România ne avertizează că toți copiii născuți de mame minore sunt vulnerabilizați atât social, cât și medical, în multe cazuri vorbind despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical.

_________

„De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările.” (Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România) _________

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o altă problemă, din păcate extrem de frecventă în spitalele din România.

Cum arată maternitățile la nivel național

Conform datelor din analiza Salvați Copiii privind situația maternităților din România, 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

_________

„Dotarea maternităților din România reprezintă o prioritate națională și ar trebui definită ca atare în orice program de guvernare. De aparatura medicală depind atât supraviețuirea copiilor născuți prematur, cât și calitatea unui act medical pentru care medicii au nevoie de sprijinul nostru”. (Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România) _________

_________

Despre impactul pe care îl are apariția sarcinilor în viețile mamelor minore, poți citi mai multe în studiul publicat de Salvați Copiii, disponibil aici.

Nu uita să împărtășești prietenelor tale tot ce știi despre sănătate reproductivă!