Constantin Goagea și Justin Baroncea sunt arhitecții care semnează conceptul curatorial.

Casa aflată pe strada care acum îi poartă numele, a fost prima și singura experiență de proprietar a scriitorului. De bucurie că a scăpat de chirii, Anton Pann a scris în acest loc cea de-a doua ediție a Poveștii vorbii, Nezdrăveniile lui Nastratin Hogea, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu. Și-a mutat chiar și tipografia în curte, deci putem spune că i-a priit.

Despre Anton Pann se pot spune multe, însă mai toată lumea și-l amintește în rolul său de compozitor al imnului național.

Dar de dragul amintirilor din liceu, îl cităm pe unicul Perpessicius, care afirma cu aplomb și un strop de candoare următoarele:

„Depozitar al tezaurului popular, cum îl socotea Vasile Alecsandri, și clasic dintre cei năzdrăvani, prin proteismul întrupărilor sale, de la cea mai telurică și până la cele sublime, cum îl socotea Eminescu – Omir al poporului său, într-un fel – așa va rămâne de-a pururi în fastele literaturii noastre Anton Pann.”

Năzdrăvanul de Anton Pann a înfăptuit suficiente lucruri cât să ne facă să ne uităm urât la internet.

Muzicolog, poet, autor, compozitor, profesor de muzică, folclorist, publicist, prim cântăreț în biserică, nu s-a dat în lături de la nimic.

Ne bucurăm, așadar, să vedem spiritul său surprins într-un concept curatorial pe măsură.

Vorbim despre ilustrații de carte realizate de artiști locali, instalații interactive și alte găselnițe inteligente care să redea acel spirit ludic care a marcat viața și opera lui Anton Pann.

Dar și de 23 de instrumente muzicale!

Toate reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, alături de o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.

Zicem că aveți ceva de văzut și de auzit, așa că atunci când vă dă inima ghes la năzdrăvănii, mergeți agale spre Strada Anton Pann 20. Lunea e închis, dar în rest găsiți pe cineva acasă între 9:00 - 17:00.