Tema a fost simplă

Ce cărți credeam că vom fi terminat în trei săptămâni de auto-izolare și ce facem de fapt în loc să le citim?

_

Cât fierbe năutul mă așez pe un scaun în bucătărie și încep să citesc din „The Complete Polysyllabic Spree“ a lui Nick Hornby. Sunt la pagina 43 de câteva zile. „Monday morning. We’re in a hurry - of course we are.“ Așa începe. (Știu pe de rost propoziția asta și încă două după ea.)

_

Și pornește chinul: „Monday”, oare câte ferestre are blocul de vizavi?, „Monday morning”, se aude ceva, mă duc să mă uit pe vizor, „We’re in a hurry”, a intrat o muscă, încep să caut pe google cât trăiesc muștele, „We’re in a hurry, of course we are”, mi-e foame. More or less. Dar ca idee. — Amalia Dobre

The Complete Polysyllabic Spree

Nick Hornby

_

Săptămâna trecută, am fost tăguită în 12 challengeuri în care să arăt care e lista mea de lecturi de carantină. Am 5 cărți pe scaunul de lângă pat. Cea mai scurtă are 74 de pagini. Cea mai lungă, 452. Am deschis prima carte din teanc, „On Earth We're Briefly Gorgeous“, a lui Ocean Vuong, de (probabil) 656 de ori.

_

Am citit 13 de pagini. Am reținut zero lucruri. Ce am făcut în loc? În afară de evidentul fapt că am învățat că număratul lucrurilor mă calmează, am scrollat și scrollat și scrollat peste toate posturile de pe Mytherapistsays pe Insta. 7.859 ca să fiu precisă. — Mirela Ujică

On Earth We're Briefly Gorgeous

Ocean Vuong

_

Trag de mine să citesc următoarele: „The Buried Giant” de Kazuo Ishiguro, „Departe de trunchi” de Andrew Solomon și „The 7 Habits of Highly Effective People” de Stephen R. Covey. Țin cărțile deschise ca să fie mai îmbietoare așa: una pe canapea, una pe măsuța de cafea și alta la baie.

_

Trag de un film de pe mubi de mai bine de trei zile. Cel mai mult din timp îl petrec scrollând pe Facebook și uitându-mă pe youtube la vlog-uri hilare cum este School of Affluence. Aici, o tipă dă lecții pentru femei despre cum să „treacă cu succes în înalta societate și să-și atingă obiectivele unui stil de viață luxos". — Elisabeta Gedo

The Buried Giant

Kazuo Ishiguro

_

„Trei femei” de Lisa Taddeo este cartea pe care urma să o devorez. În schimb, am ajuns să-mi petrec toate – dar efectiv – toate serile pe Tik Tok. Ba chiar mi-am făcut și cont. Am și un album în telefon cu videos salvate. Și un feeling că în curând voi petrece și eu ore întregi de editare pentru 10-15 secunde de glorie (cel mai probabil nerecunoscută). — Mădălina Ionescu

Trei femei

Lisa Taddeo

_

Am început să citesc în perioada asta „Demonul Amiezii" , de Andrew Solomon, o carte considerată un fel de „biblie a depresiei". Am ales-o pentru că în vremuri de criză, deși ideea că „se putea și mai rău" nu mi se pare că face neapărat minuni, totuși pe mine cumva parcă mă ajută. Nu reușesc să înaintez cu cartea pentru că zilele astea mă lupt imaginar cu simptomele virusului.

_

L-am doborăt deja de câteva ori, cum spun și prietenele mele, care par că trăiesc același scenariu. Pe scurt, pescuiesc câte un simptom covid-19 pe zi, deci prioritatea mea zilele astea este lupta cu proaspătul simptom descoperit, nu cititul.

_

După aproape o lună de anchilozare pe canapea, m-am mobilizat în sfârșit să fac niște gimnastică, numai ca să realizez, începând de a doua zi, că, iată, bifez un nou simptom, pe care nu-l mai întâlnisem până acum: durerea musculară. And still counting... deci cititul și anxietatea parcă nu prea. — Ioana Ilie

Demonul Amiezii

Andrew Solomon

_

Am reușit până acum să evit contactul vizual cu majoritatea cărților începute și neterminate, dar pentru câteva clipe „Little Fires Everywhere” a dat semne că ar fi câștigătoarea. În realitate, am rearanjat prin casă, am spălat perdelele, m-am pregătit temeinic pentru absolut nimic, iar totul a culminat, încă o dată, pe canapea la Netflix. — Irina Munteanu

Little Fires Everywhere

Celesete Ng

Mai multe sugestii în newsletter-ul nostru!