Care sunt problemele cu care se confruntă comunitatea transgender din România? ___

Patrick Brăila: Pe parte juridică avem nevoie de o lege facilă de recunoaștere a identității de gen în actele de stare civilă, care să se bazeze pe auto-determinare și să fie o lege administrativă, să nu trebuiască să trecem prin tribunal, prin fața unui judecător, printr-un proces.

Instituții, proceduri și specialiști ___

Patrick Brăila: Pe parte medicală, avem nevoie pe de o parte, de o procedură super simplă în total respect față de persoana trans, iar pe de altă parte, de instruirea specialiștilor în formarea inițială, dar și prin formare continuă. Este nevoie, pe cât posibil, și de decontarea măcar parțială, dacă nu totală, a costurilor specifice tranziției, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că terapia de substituție hormonală nu este un moft, este ceva de care viața oamenilor chiar depinde.

Femeile trans sunt cele mai vulnerabile ___

Patrick Brăila: Iar partea de activism nu cred că se va opri niciodată, în special cea legată de awareness, prin care încerci să schimbi percepția societății cis hetero-normative pentru a face loc persoanelor trans. Dacă îți asumi o expresie de gen corespunzătoare genului cu care te identifici și nu sexului cu care te-ai născut, automat ești predispus la discriminare, bullying și violență, care se răsfrânge în mod special asupra fetelor trans.

___

Patrick Brăila: Dacă cineva vrea să trăiască tradițional, e absolut în regulă, dar în aceeași măsură trebuie să înțeleagă că și noi trebuie să trăim și că e loc de fapt pentru toată lumea. Nu știm în momentul de față câte persoane trans există în lume, însă știm că de la un studiu la altul prevalența crește, pentru că tot mai multe persoane trans își găsesc curajul să vorbească despre identitatea lor.

___

Identitatea de gen transgender nu e un caz izolat ___

Patrick Brăila: Eu vehiculez o cifră care s-ar putea să fie prudentă, pornind de la o cercetare Williams Institute, care spune că 0.6% din populația adultă din SUA e trans. Dacă zicem, ipotetic, că acest procent se aplică și în România, ajungem la o cifră apropiată de 120 000 de persoane. Asta ce înseamnă? Că identitatea de gen transgender nu este deloc ceva izolat, așa că, dacă aveți ocazia, veniți să vă întâlniți cu noi. Pentru că din interacțiunea asta umană, față în față, se înțelege cel mai mult.

Cum vii tu în întâmpinarea acestor probleme prin munca ta și ce putem face ca să sprijinim comunitatea transgender din România? ___

Patrick Brăila: Din păcate cumva, fiind o mare nevoie de activism de suport, de discutat cu autorități, de interacționat, de vorbit la conferințe, în facultăți, cu oamenii din comunitate, aproape zi de zi, asta cumva îmi consumă cam tot timpul.

___

Patrick Brăila: În ce privește implicarea mea, sunt două laturi practic, sunt și activist, acum sunt co-președinte al organizației Accept, și regizor de film. Pentru mine, asta e zona ideală, în care pot să îmbin în film, laturi ale identității trans, adică să îmbin arta cu activismul.

Artă și activism ___

Patrick Brăila: Pe parte artistică, în 2016 am făcut un scurtmetraj, „Pieptiș”, care are tentă auto-biografică și este despre relația mea cu mama și despre înțelegerea ei a identității mele de gen, iar în 2018 m-am implicat în realizarea performance-ului „Lalele, Lalele”, care îmbrățișează diversitatea identităților de gen și a orientărilor sexuale, într-un concept artistic prin care niște persoane LGBT+ ies din zona de confort și spun:

___

Patrick Brăila: „Hei, suntem aici, suntem asumați, știm cine suntem, nu mai vrem să ni se pună pumnul în gură, avem dreptul să fim și să ne exprimăm creativ așa cum vrem.” Iar în prezent, vreau să mă apuc de un documentar lung despre cum o să-mi schimb eu actele, bazat pe ideea de auto-determinare, o componentă foarte importantă pentru mine.

Cum abordăm persoanele transgender ___

Patrick Brăila: Dacă întâlniți pe cineva care poate e în situația în care eram eu înainte de tranziție, îngropat în rușine și vină, veniți cu o deschidere, nu judecați. Dacă nu știți cum să abordați persoanele trans, ajută foarte mult o serie de întrebări, de exemplu „Cum te identifici?” sau „Ce pronume preferi să folosesc?”.

___

Patrick Brăila: Tot legat de limbaj, termenul trans-sexual a devenit peiorativ și este complet depășit în ziua de azi, pentru că face trimitere la sex, organe genitale sau comportamente sexuale, lucruri la care, din păcate, suntem reduși de cele mai multe ori. Noi preferăm termenul de trans sau transgender, pentru că e respectuos și mai cuprinzător, se referă la identitatea de gen, și acoperă atât persoanele trans, cât și pe cele non-binare.

Mituri despre persoanele transgender ___

Patrick Brăila: Mulți continuă încă să creadă că alegem să fim trans sau că a fi trans e o boală mintală, lucru care tocmai a fost demontat de Organizația Mondială a Sănătății. E important să identificăm toate aceste percepții eronate și să înțelegem că a fi trans nu e o alegere și că persoanele trans sunt oameni ca toți ceilalți. Să exersăm această pratică a lipsei de prejudecăți, că toți le avem, să exersăm curiozitatea respectuoasă și să păstrăm permanent mintea deschisă.

Don't forget to share!