de IOANA ILIE
in the news
Aproape un sfert dintre mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România
Fenomenul maternității timpurii s-a cronicizat în România ultimilor ani: potrivit Eurostat, aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România.
Numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani.
Situația este cu atât mai critică, cu cât, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România, mai puțin de 2% dintre aceste tinere spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.
83% dintre mamele minore care au răspuns sondajului nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului.
Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore respondente au afirmat că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2% dintre acestea sunt căsătorite legal.
La nivelul întregului eșantion (peste 1.000 de participanți), doar o treime dintre respondenți au afirmat că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani.
În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei”.
„Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România, cu ocazia lansării rezultatelor anchetei.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani.
Există și trei țări europene - Finlanda, Danemarca și Olanda - în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.
Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).
Potrivit specialiștilor, o treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.
Vrei să citești mai mult?
Acum ajungem și la tine pe mail!