Însă nu cred că îți poți lasă lucrările la voia întâmplării. Cunoșți seria de lucrări a lui Elsworth Kelly „Spectrum Colors Arranged by Chance“? Sau lucrările lui Hans Arp care se ghidează după legile hazardului? Sunt atât de multe lucrări de artă grozave în jurul acestei tematici.

Adelina: Da, sunt mulți artișți care au folosit procese bazate pe întâmplare pentru a explora eliberarea de intenție. Pe lângă Hans Arp, un artist care îmi place mult este Cage al cărui parcurs se bazează doar pe acest concept, lăsând hazardul să-i determine compozițiile. Îmi place și decalajul dintre intenție și rezultat din filmele lui Chantal Ackerman.

Dar sunt fascinată de practica lui Jan Bas Ader care este legată de investigarea controlului și abandonarea lui forțelor naturii și care explică așa procesul lui de lucru: „When I fell off the roof of my house, or into the canal, it was because gravity made itself master over me“.

Altfel, întâmplarea și șansa au un sens pe care îl găsesc și în viață și legat de munca mea în atelier. Îmi place să văd șansa ca pe o aventură dramatică. Cred că experimentele în artă nu pot avea loc fără aceste accidente, întâmplări neprevăzute. Și pentru mine hazardul are un loc important în lucrări. Mă ajută mult în procesul de lucru, mai ales că am tendința să ordonez și să estetizez destul de mult.