Începem cu Katie Bauman, desigur, care a explodat pe internet și în univers, de fapt și de drept.

La 29 de ani absolventa MIT a construit un algoritm esențial în generarea primei imagini cu o gaură neagră din istorie, dezvăluită Miercuri de echipa de peste 200 de cercetători care s-a aflat în spatele acestei distracții.

Practic, a fost nevoie de o rețea globală de super telescoape, pe numele său Event Horizon Telescope, care din Antarctica până hăt, în Chile, a strâns milioane de gigabiți de date despre galaxia M87. Bauman a luat acești gigabiți și i-a pus frumos într-un cod care să genereze o unică imagine coerentă. Avea 23 de ani când s-a alăturat echipei și deși întreaga atenție media s-a îndreptat în principal către ea, nu uită să sublinieze că a fost un efort colectiv în spatele acestei reușite. Din toamnă Katie va începe să predea la California Institute of Technology, dacă vă tentează să vă înscrieți.

Singurul efort colectiv pe care îl făceam eu la 23 de ani era să îmi revin după o noapte petrecută în oraș, iar asemănarea cu o gaură neagră nu e exagerată în acest caz.

Noroc că alte femei s-au ocupat de lucruri mai serioase de-a cursul istoriei, iar Katie nu este cu siguranță un caz singular, ci pășește pe un drum construit de multe alte femei care au dat tonul într-un domeniu nu tocmai prietenos.

Iată câteva dintre ele!

Ada Lovelace

Fiica lui Lord Byron, Ada a făcut poezie din calcule: lucrând cu Charles Babbage la un proto-prototip de computer, a reușit ca în 1840 să scrie primul algoritm pentru această mașinărie, devenind o programatoare (foarte) avant la lettre.

Primele programatoare

ENIAC a fost predecesorul computerelor pe care le folosim azi, folosit în calcularea traiectoriilor de artilerie din cel de-al Doilea Război Mondial. Partea distractivă este că nu stoca el nimic, ci era mai mult o colecție de mașinării electronice corelate de o rețea de cabluri și o muncă titanică de introdus cifre și alte lucruri complicate.

Din moment ce era și minuțios și greu, era nevoie de niște femei să se ocupe de treaba asta

Jean Jennings, Marlyn Wescoff, Ruth Lichterman, Betty Snyder, Frances Bilas și Kay McNulty, mai precis.

Ele au fost așa numitele „femei computer”

Ele calculau, de exemplu, acele traiectorii de mână. După câteva săptămâni de training pe diagrame de cablaje și scheme ale ENIAC, celor 6 li s-a transmis că ar face bine să se prindă cum funcționează mașinăria și apoi să descopere și cum să o programeze. Ceea ce au și făcut, devenind primele programatoare din lume.

Annie Easley

Este femeia căreia trebuie să îi mulțumim pentru bateriile mașinilor hibrid.

Pentru că ea a fost cea care a dezvoltat și implementat codul care a stat la baza acestei invenții. Cel puțin așa susține NASA, unde ea era una dintre primele femei afro-americane care să lucreze acolo chiar înainte ca NASA să devină NASA (adică pe când era NACA). A fost unul dintre membrii cheie ai echipei care a construit software-ul pentru racheta Centaur, printre altele.

Grace Hopper

Sau „Amazing Grace”, cum o mai alintau prietenii, a fost o informaticiană și contraamiral în Marina Americană. O nimica toată.

A fost una dintre primele programatoare a computerului Harvard Mark I în 1944 și o propagatoare și susținătoare a ideii de limbaj de programare independent, visând și la un limbaj de programare scris în engleză. În fine, a făcut ea mai multe dar e greu de explicat.

Margaret Hamilton

Este femeia care a trimis primul om pe Lună.

A fost director al Departamentului de Inginerie Software la MIT construind software-ul de zbor folosit pentru programul spațial Apollo. De altfel, tot ea a și inventat termenul de „inginerie software”, dacă tot era prin zonă.

Lynn Conway

Este o inventatoare, informaticiană și ingineră, dar și o activistă pentru drepturile transgender.

Și ea a trecut prin incubatorul de la MIT, pe care l-a părăsit însă după ce la sfârșit de ani 50 a încercat să facă tranziția de gen fără mare succes în climatul medical al vremii. În anii '60 și-a lăsat amprenta la IBM, lucrând la construcția unui supercomputer avansat și descoperind chestii pe care nu le putem traduce în limba română, dar care ajută și în ziua de azi la îmbunătățirea performanței procesoarelor computerelor moderne. Toate aceste lucruri nu i-au oprit pe cei de la IBM să o concedieze în 1968 când Lynn a dorit să facă tranziția către a deveni femeie.

La sfârșitul anilor '90 și-a făcut coming out-ul și a început să își spună povestea, luptând pentru oportunități și drepturi egale pentru persoanele transgender în industria IT și pentru schimbarea de paradigmă în psihologie, care punea egal între patologie și transgender.

Angelica Ross

Este și ea un activist fervent al comunității transgender în lumea tech.

Probabil două decenii de hărțuiri, izolare și respingeri atât din partea colegilor cât și a familiei și-au spus cuvântul în toată această luptă. Angelica este fondatoarea TransTech Social Enterprises, companie ce îmbină instruirea în domeniul IT cu implicarea socială, în încercarea de a oferi mai multe oportunități persoanelor din medii sărace sau discriminate. Ah, înainte de asta a învățat de una singură să programeze. Și o mai puteți vedea și în serialul Pose, pe Netflix, dacă tot suntem aici.