Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba

ARCUB, București

_

De departe vedeta Sezonului România-Franța din acest an, spectacolul regizat de Eugen Jebeleanu ne-a dat lumea peste cap cu o serie de întrebări pe care ni le lasă la final: care mai sunt valorile Europei? Ce facem cu migrația, corupția sau cu topirea calotei glaciare din Groelanda?

_

„Itinerarii” aduce pe scenă actori români și francezi care ne plimbă prin problemele societății mondiale și ne fac să plecăm cu un sigur gând: trebuie, totuși, să schimbăm ceva.

Cui i-e frică de Virgina Woolf?

Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu

_

Cu toții ne amintim de ecranizarea piesei scrise de Edward Albee din 1966, când Elisabeth Taylor și Richard Burton trăiau intens relația toxică dintre George și Martha. Greu de egalat, însă, fără să ne spunem vorbe mari, credem că avem un echivalent teatral. Chiar la noi, la Sibiu, în regia lui Andrei și a Andreei Grosu.

Familia Addams

Teatrul Excelsior, București

_

Ce a putut să facă Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior din celebra poveste a Familiei Addams e bucurie, pur și simplu. Nu te gândi la desenele creepy pe care le știm cu toții, vei avea surpriza de a vedea un spectacol superb vizual și, pe surse sigure, te avertizăm că s-ar putea să te trezești dansând pe scaune. Așa de bun e.

Jurnal de România. Timișoara

Teatrul German de Stat, Timișoara

_

Carmen Lidia Vidu, una din primele regizoare care a pus bazele teatrului experimental de la noi, a gândit trilogia „Jurnal de România”, unde a provocat actori din mai multe părți ale țării să vorbească despre viața lor și a orașului în care s-au născut.

_

Ultima oprire a proiectului a fost la Timișoara, unde 6 actrițe vin pe scenă și își povestesc succesele, eșecurile, relațiile cu prietenii și cu arta, totul prin perspectiva locului în care muncesc și trăiesc.

Pădurea Spânzuraților

Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București

_

În anul Centenarului, când fiecare teatru a trebuit să producă spectacole scrise de autori români, Radu Afrim a gândit cel mai pertinent rezumat al acestor 100 de ani.

_

El nu a reinterpretat „Pădurea” lui Rebreanu, ci a ales să o continue, să călătorească prin trecut, prezent și viitor, dimensiuni care primesc aceeași întrebare. O întrebare cu care Afrim încheie și spectacolul de la TNB: unde mergem?

Dansul Delhi

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași

_

După turul de forță anterior, Afrim s-a refugiat la Iași, cu un spectacol scris de copilul rebel al literaturii ruse, Ivan Vîrîpaev. O poveste despre un dans născut din viață și moarte, cu o inimă personaj central al scenei. Inimă care, în pulsațiile ei, adună așteptările și durerile noastre și ale lumii în care trăim.

Pescărușul

Unteatru

_

Andrei Șerban poate face o montare grandioasă sau un spectacol cu câteva scaune și o valiză. Îi iese de fiecare dată. „Pescărușul” lui de la Unteatru se întoarce la text, la trăirile personajelor, și îți dă timp să îi cunoști pe fiecare în parte.

Sub fiecare pas e o mină neexplodată dintr-un război neterminat cu tine

Teatrul Tineretului, Piatra Neamț

_

Ultimul Afrim din lista noastră vine de la Piatra Neamț, de data asta în dublă ipostază, de regizor și scenarist. Un spectacol despre singurătate, în care zece oameni se opresc într-o „stație de epurare a gândurilor” ca să găsească răspunsuri despre problemele lor interioare.

Zbor deasupra unui cuib de cuci

Teatrul Metropolis, București

_

Nu puteam să nu trecem în topul nostru un spectacol regizat de Victor Ioan Frunză: „Zborul” de la Metropolis e una dintre cele mai vii montări ale peisajului teatral de la noi.

_

Pe lângă povestea ultracunoscută datorită ecranizării din 1975, spectacolul lui Frunză scoate la iveală emoții și trăiri care te fac să iubești sau să urăști fiecare personaj în parte. Nepăsător nu poți să pleci.