Raluca Mărgescu

_

Aș descrie perioada asta ca fiind una a multor încercări, începuturi care în timp probabil că vor lua o anumită formă. O perioadă interesantă cu multe ups and downs, în care m-am apucat de gătit, am reluat pasiuni mai vechi cum ar fi cântatul la chitară (de data asta am învățat să cânt la ukulele), am încercat toate cremele din casă și diferite coafuri.

_

Cât despre fotografie, aici cumva m-am întors la începuturile mele în domeniu, poze cu mine ca subiect principal, flori, diferite obiecte, practic tot ce mă înconjoară și astfel am dat startul unor proiecte pe care de mult timp voiam să le încep. Ce să zic, sper ca după toată perioada asta să fi învățat ceva, și anume că ar trebui să fiu puțin mai conștientă de ce mă înconjoară și chiar în goana asta după lucru/clienți/afirmare în care ne vom angrena cred cu toții, să îmi dedic timp și lucrurilor simple care pot să îmi aducă o satisfacție mult mai mare.

Lehel Kelemen

_

A fost destul de greu să accept ideea că trebuie să scriu o declarație și că sunt ore fixe când pot ieși din casă. Gândurile de panică din prima săptămână cred că ne-au cuprins pe toți și sper că ne-au făcut să ne gândim puțin mai profund și să analizăm un pic mai mult totul, nu doar această problemă.

_

Dar văzând și partea pozitivă a acestei perioade, sunt fericit că, în sfârșit, am avut timp pentru lucruri de care niciodată nu aveam timp. Cum ar fi să fumez un trabuc și să mă bucur de un vin bun în timp ce stau în grădină și citesc fără să îmi pese că trece timpul sau ce zi e azi.

Andreea Bogdan

_

Într-un mod ciudat, ideea de a fi acasă a fost una oarecum nouă pentru mine. De obicei sunt mereu pe picior de plecare. În primele două luni ale anului am zburat de 14 ori. Eram în Milano când se auzea o voce panicată la radio, vorbind despre Lombardia, apoi am zburat la Paris. Apoi acasă. Și de atunci, în casă.

_

La un moment dat am primit un mesaj de la un prieten care mă întreba ‘sunt curios, ce faci tu, ca fotograf, când ești în casă?’. Și spre surprinderea mea, pe lângă faptul că toate călătoriile au fost doar mentale, am făcut cam aceleași lucruri: am editat, am lucrat în atelier la niște proiecte de design, am făcut sport, am băut o grămadă de smoothies și am fotografiat.

_

Diferența e că am fost doar eu, un trepied și un aparat foto. E un concept nou, camera mi-e mereu orientată în direcția opusă, dar e o explorare creativă a limitelor. Și inevitabil, a casei. Iar ‘acasă’ a venit cu vacanța de pe balcon, mersul la piscină din cadă, valiza cu filme din frigider și sunetul de tirbușon, când se deschide o nouă sticlă de rosé.

Andreea Badea

_

Pentru mine viața în izolare nu a fost foarte străină de cea obișnuită, deci nici obiceiurile sau activitățile nu au fost complet noi. Simt că a fost un timp care merita prețuit. Aproape toate activitățile le-am transformat în tabieturi și înțeleg din ce în ce mai bine termenul de ritual. Imaginile sunt câteva capturi ale unor situații din aceste zile, nimic pregătit sau controlat.

George Pruteanu

_

Distanțarea socială din ultimele luni m-a făcut să reflec mai mult asupra detaliilor care îmi atrag atenția în viața de zi cu zi, dar și în fotografia de modă. Neavând acces la toate elementele firești ale unui shooting, iar aici mă refer la echipă, de la model, la beauty team, stilist și asistenți, am ales să mă concentrez pe materiale, pe texturile din hainele pe care le fotografiez de obicei. Rezultatul este un colaj de texturi și detalii.

Robert Antoniac

_

O parte din fotografii documentează micile schimbări în ceea ce privește vestiarul de accesorii pe care mama mea îl accesa până la momentul instaurării carantinei, cât despre celalte fotografii, ele sunt un fel de reprezentări ușor ironice a unor scene de autoportret înscenate cu ajutorul unor butaforii pe care eu le tot folosesc în imaginile mele în ultima vreme.

_

Viața în izolare a fost destul de dificilă, proiectele au fost amânate sau/ și anulate, distanțarea socială provoca tot soiul de angoase, cel puțin pentru mine. Cu toate astea am încercat să profit de situația asta pentru a reanaliza viitoarele proiecte, dorințe și planuri de viitor.

Nikita Dembinski

_

Eu m-am folosit de timpul ăsta în izolare ca să fac tot ce-am vrut să mai fac prin casă de-a lungul timpului și nu găseam timp sau mai știu eu ce. Așa că m-am băgat pe renovare și mi-am făcut niște schimbări pe aici. Pozele sunt cât se poate de simpliste dar asumat, pentru că voiam să capturez întocmai situația asta actuală de aici, fără să cosmetizez prin ceva anume.

_

În rest mă simt ok, dar bineînțeles că îmi doresc ca lucrurile să revină la normal și umanitatea să rămână cu ceva în urma acestei experiențe, ca să nu fie totuși în zadar.

Ramona Aristide

_

Perioada asta a fost ca o capsulă. În sfârșit, am reușit să văd toate filmele pe care nu le-am văzut și pe care le aveam pe listă încă din liceu, cum ar fi 'Possession' de Andrzej Żuławski sau 'Jeanne Dielman, 23 Commerce Quay, 1080 Brussels' de Chantal Akerman.

_

Am devenit mai sensibilă la texturi, culori, lumină. Am început să-mi notez tot felul de lucruri care nu au sens decât pentru mine și care compun un jurnal al izolării, al unor zile cât se poate de banale și, în același timp, cât se poate de stranii.

Vlad Andrei

_

Am încercat să compensez starea de incertitudine şi tendinţa de a verifica ad nauseam ştiri si statistici. Mi-am fotografiat familia, am (re)parcurs o arhivă foarte voluminoasă de reviste de modă şi am încercat să văd acest timp ca o oportunitate irepetabilă, așa cum a fost, cu bune şi cu rele.

Vrei să citești mai mult?

Acum ajungem și la tine pe mail!