La 35 și de ani, Fitzgerald deja cunoscuse și gloria, și decăderea. „Prăbușirea” este o carte-mărturie în care își etalează în stilul său propriu, inegalabil, succesele și autodistrugerea, efortul de a se recupera, prieteniile, intimitatea, prin intermediul unor tulburătoare eseuri, dar și al scrisorilor schimbate cu unii dintre apropiații săi, și ei celebri, ca Gertrude Stein, T.S. Eliot sau John Dos Passos.

Volumul acesta de colecție este construit de Edmund Wilson la puțin după 1940, când prozatorul simbol al epocii jazzului murea la Hollywood, acolo unde îl purtase însăși prăbușirea. O carte de referință în receptarea lui Fitzgerald, care își aruncă aici toate măștile, prezentându-se, cu un curaj nebun, exact așa cum era.

„Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald

Editura Polirom

Scriitorul spaniol multipremiat Javier Marias publica în toamna anului 2017 un roman care avea să atragă ca un magnet public și critici deopotrivă și care, iată, este acum disponibil și în limba română.

„Berta Isla” prezintă, cu un rafinament de necontestat, destinul unei adolescente din Madrid convinse că-și va petrece viața alături de cel mai șarmant dintre colegii săi. Câțiva ani mai târziu însă, după ce acesta își încheie studiile la Oxford, lucrurile arată diferit, grație intrării în scenă a serviciilor secrete britanice.

Ce înseamnă să trăiești lângă un agent secret? Unul dintre cei mai importanți scriitori spanioli de acum ne spune o provocatoare poveste despre dragoste și adevăr, despre frică și asumare, într-un magnific roman al zilelor noastre.

„Berta Isla”, de Javier Marias

Editura Litera

Cu strada Academiei de la Universitate, cu magazinul Adam de lângă Sala Palatului, cu Biserica Albă, lângă care se afla casa lui Leonida Pascalopol, din Enigma Otiliei, dacă mai țineți minte, cu librăria Alcalay, unde un bătrân evreu vindea cărți pe bulevarul Regina Elisabeta, numit pe atunci doar bulevardul, cu toate acestea începe „Dicționarul de locuri literare bucureștene”.

Aici vom regăsi străzi-reper, precum Mântuleasa sau Calea Victoriei, cafenele și cârciumi, cinematografe și piețe, parcuri și chioșcuri de ziare intrate în istorie. Adresele reale întâlnesc ficțiunea într-o fascinantă călătorie în aceasta carte must-have pentru orice locuitor al orașului care iubește literatura!

„Dicționar de locuri literare bucureștene”

Editura Humanitas

Gerda Taro a fost prima femeie fotograf ucisă pe front. Ea a murit în Spania, pe 26 iulie 1937, și a fost înmormântată la Paris, pe 1 august, în ziua în care trebuia să împlinească 27 de ani. Ea se numea, de fapt, Gerta Pohorylle, avea naționalitate germană și origini evreiești. Naziștii o arestaseră în 1933. Se exilase la Paris.

Aici a învățat fotografie de la faimosul fotojurnalist Robert Capa (căruia chiar ea îi zisese astfel, numele lui fiind André Friedmann), alături de care plecase să documenteze și Războiul Civil spaniol – mii de negative pierdute în tumultul celui de-al Doilea Război Mondial și regăsite abia în mileniu III.

Helena Janeczek îi spune povestea prin intermediul a trei martori care au cunoscut-o – o jurnalistă (Ruth Cerf, cea mai bună prietenă), un activist și un student la medicină. Rezultatul? Un portret răvășitor, în stare să inspire și azi femei din toată lumea.

„Fata cu Leica”, de Helena Janeczek

Editura Art

Câștigător al Man Booker Prize în 2018, romanul este scris din perspectiva unei adolescente care îi împrumută o voce originală, sarcastică, profundă și cu umor vorbind despre tensiunile provocate de desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie.

În plină Europă, un confict naționalist face ca libertatea să ia forma unei false iluzii, iar lumea adulților să devină absurdă și violentă. Catolicii se ciocnesc de protestanți, regulile și spaimele își fac loc într-un cotidian tot mai lipsit de stabilitate, văzut prin ochii unei fete care într-o zi s-a văzut asaltată de liderul unei grupări paramilitare, „lăptarul”.

„Lăptarul”, de Anna Burns

Editura Polirom

În „Sărutul pictat”, Hicks ne invită în Viena sfârșitului de secol XIX, acolo unde pictorul Gustav Klimt o întâlnea pe muza și partenera sa, Emilie Flöge, cea care îi va poza pentru capodopera „Sărutul”.

Austriaca Emilie Louise Flöge l-a cunoscut pe neconvenționalul Klimt pe când tatăl său îl angajase pentru a-i da lecții de desen. În loc de asta, artistul o introduce în lumea reală a artei, cu pictori rebeli și modele indecente, lume în care ea va deveni unul dintre cei mai în vogă designeri de modă europeni.

Romanul de dragoste al celor doi se scrie pe fundalul unei Viene fermecătoare, cu cafenele și picturi uluitoare la tot pasul, unde pe patul de moarte, Klimt rostea numele aceleiași Emilie.

„Sărutul pictat”, de Elizabeth Hicks

Editura Nemira

În Nigeria anilor '80, în mijlocul revoltelor politice și sociale, Yejide și Akin trăiesc o iubire în care nu e loc pentru poligamie, însă, ca în vechile basme readuse în zilele noastre, totul se schimbă atunci când familia extinsă se convinge că Yejide nu poate avea copii. Lui Akin i se aduce atunci o nouă soție, iar Yejide înțelege că doar un copil i-ar mai putea ține împreună.

„Rămâi cu mine” este despre dragoste și maternitate, dar și despre feminitate într-o cultură tradiționalistă, care se ghidează după reguli străvechi, despre ambiții și sacrificii, despre soluții și înfrângeri. O carte revoltătoare despre istoriile personale ale unor femei din societăți care nedreptățesc de secole femeile.

„Rămâi cu mine”, de Ayobámi Adébáyo

Editura Art