
Irina Munteanu
5 opțiuni care ți-ar putea îmbunătăți timpul petrecut pe Facebook
_
M-am întrebat des, printre scroll-uri și tap-uri infinite, dacă timpul pe care îl petrec online îmi îmbunătățește în vreun fel viața sau din contră, îmi cauzează anxietăți de care, în alt context, nu m-aș fi lovit, și dacă nu ar fi mai bine să îl reduc la minimum.
_
Am avut ocazia să aflu direct de la cercetătorii Facebook, în cadrul unei întâlniri în Varșovia, unde am discutat despre modurile în care platforma de socializare se implică în teme de well-being.

Invitata evenimentului, Eden Litt, User Experience (UX) Researcher Facebook, ne-a prezentat câteva din concluziile la care a ajuns împreună cu echipa sa de cercetare legat de modul în care oamenii folosesc Facebook și felul în care produsul lor răspunde nevoilor acestora.
Conform lui Litt, starea de bine a utilizatorilor nu depinde de timpul pe care îl petrec online, ci de cum o fac.
Altfel spus, atunci când interacționezi cu alți utilizatori, iei parte la evenimente, ești activ în grupuri sau pe pagina personală, viața ta socială se derulează în mod pozitiv, iar acest lucru se reflectă în starea ta de bine atât online, cât și offline. Pe de altă parte, atunci când folosești platforma de socializare în mod pasiv (scroll-uri, comparații cu ceilalți), acest lucru rezultă adesea în singurătate și izolare.
Cauzează Facebook singurătatea sau oamenii singuri tind să ajungă pe rețeaua de socializare? ______
Eden Litt recunoaște că cercetările nu au putut oferi un răspuns clar. „Oamenii trec prin perioade dificile în afara Facebook-ului, astfel că este foarte greu să identifici sursa factorului negativ”, a explicat ea.
Așadar, cum încearcă Facebook să le ofere tuturor utilizatorilor săi (în special celor aflați în situații vulnerabile) un spațiu sigur atunci când folosesc platforma?
||||||
Prin implementarea unor politici mai stricte care vizează auto-vătămarea. _____
În vreme ce Facebook îți permite să discuți despre acest subiect și încearcă să ofere un spațiu în care oamenii să își poată împărtăși experiențele și să atragă atenția asupra acestor probleme, promovarea sau glorificarea suicidului și a auto-vătămării nu sunt tolerate.
Prin facilitarea unor resurse online care să ofere sprijin celor care caută conținut legat de suicid și auto-vătămare. _____
În România, Facebook recomandă apelul imediat către Alianța Română de Prevenție a Suicidului. sos@antisuicid.com 0800801200 (apel gratuit, anonim, între 19:00 și 07:00, în fiecare noapte)

Prin implementarea unor opțiuni care vin în ajutorul utilizatorilor aflați în momente dificile. _____
„Take a break”: în cazul în care ai încheiat o relație cu partenerul tău sau pur și simplu vrei să vezi mai puțin conținut de la o anumită persoană, poți „lua o pauză”. „Memorialized Account”: dacă un prieten sau un membru al familiei a decedat, poți cere un cont prin care acesta este comemorat. Conturile de acest gen nu vor apărea printre reminder-urile aniversare sau ca sugestie de împrietenire.
Prin limitarea timpului petrecut pe rețeaua de socializare. _____
„Time on Facebook” îți va arăta cât timp petreci în fiecare săptămână online, respectiv cât timp petreci în medie pe zi. Din păcate, momentan aceste date sunt înregistrate doar în varianta mobile, nu și desktop.

Prin combaterea bullying-ului, chiar și retroactiv. _____
Mai precis prin înlăturarea comentariilor cu limbaj agresiv, iar în cazul platformei Instagram, prin atenționarea utilizatorul că urmează să posteze un comentariu potențial dăunător.

Care sunt efectele pe care Facebook le are asupra utilizatorilor săi?
||||||
În acest sens, Eden Litt face distincția între „active” și „passive engagement”. Oamenii folosesc social media, în mod activ sau pasiv, din diferite motive – pentru validare sau satisfacție de moment, pentru a-și ține aproape contactele dobândite sau pentru a crea noi legături, pentru a-și face auzită vocea sau pur și simplu din plictiseală.
În vreme ce la utilizatorii activi s-a observat o scădere a cazurilor de depresie și anxietate, în rândul celor pasivi, efectele negative au crescut. Acest lucru se întâmplă nu pentru că cei din urmă nu ar avea povești de spus sau opinii, ci pentru că se tem să nu fie judecați, ridiculizați sau vulnerabili.

Concluzia acestor studii?
Că legătura dintre sănătatea mintală și social media este una complexă și depinde de o multitudine de factori diferiți. Iar fiind totuși o tehnologie tânără, multe dintre laturile și efectele sale rămân de analizat și îmbunătățit, pas cu pas.

Nu uita să dai mai departe!
Go to page
We're sorry, it looks like your browser doesn't support this experience.