Un prim pas pentru a ne reduce amprenta asupra mediului este să adoptăm câteva obiceiuri de viață sustenabile, cu un impact benefic nu doar asupra Pământului, ci și asupra bugetului casei și propriei noastre sănătăți.

Un prim pas pentru a ne reduce amprenta asupra mediului este să adoptăm câteva obiceiuri de viață sustenabile, cu un impact benefic nu doar asupra Pământului, ci și asupra bugetului casei și propriei noastre sănătăți.

Creativitatea în beneficiul mediului înconjurător

→

●

Până în 2050, se estimează că nivelul de gaze cu efect de seră emise de plasticul de unică folosință va echivala cu cel produs de aproximativ 615 centrale electrice pe cărbune.

→

✁

Oferă viață nouă oricărui tip de ambalaj, indiferent de materialul din care este confecționat, pentru a contribui la reducerea cantității de deșeuri. Folia de plastic dintr-un colet poate servi, de exemplu, ca izolație împotriva frigului pentru plante, iar conservele obișnuite pot fi pictate și transformate fie în jucării (de exemplu, tobe), fie în cutii pentru depozitarea bijuteriilor.

Chiar și conținutul din farfuria noastră influențează schimbările climatice

→

●

Peste 315 milioane de tone de carne sunt consumate în întreaga lume în fiecare an, iar producția de carne consumă mai multe resurse decât alte produse alimentare și generează o cantitate semnificativ mai mare de gaze cu efect de seră.

→

Totuși, vestea bună pentru toți iubitorii de carne este că există un aliment cu gust de carne, dar preparat din proteine de mazăre galbenă, cartofi, ceapă, ovăz și mere. Acestea sunt noile chifteluțe vegetale de la IKEA, cu gustul și aspectul binecunoscutei variante din carne, disponibile la un preț la fel de accesibil. Mai mult, producția lor impactează mediul și clima de 25 de ori mai puțin în comparație cu sortimentul din carne.

Mese preparate cu ajutorul alimentelor proaspete chiar și iarna

→

●

În România, fiecare persoană aruncă, în medie, câte 16 kilograme de alimente pe lună și aproape jumătate din această cantitate este reprezentată de fructe și legume. Odată ajunse la groapa de gunoi, acestea putrezesc și devin o sursă semnificativă de metan – un gaz cu un efect de seră cu un impact de 25 de ori mai mare asupra încălzirii globale, în comparație cu dioxidul de carbon.

→

❅

Soluția poate sta în congelare. Se estimează că supa și tocana pot rămâne în congelator până la 6 luni, iar fructele și legumele pe care le congelăm acasă pot dura până la un an și jumătate, cu condiția să le înghețăm atunci când sunt în stagiul lor cel mai proaspăt.

Ține evidența gunoiului tău

→

●

Deși cifrele la nivel global arată că aruncăm 2,12 miliarde de tone de gunoi în fiecare an, deșeuri care ar putea călători în jurul lumii de 24 de ori dacă le-am încărca în camioane, probabil am fi surprinși să aflăm cât de mult contribuim la acest număr în fiecare zi, chiar involuntar.

→

✐

Pentru a-ți dezvolta în timp obiceiuri mai sustenabile, poți începe cu un fel de analiză a cantității de gunoi pe care o produci zilnic – ia notițe, fotografiază deșeurile care se strâng în fiecare lună și păstrează la îndemână datele de expirare ale produselor, pentru a nu fi nevoită să arunci sosul de roșii sau smântâna înainte de a le folosi.

Fiecare încăpere de acasă este un spațiu pentru noi economisiri

→

●

Există modalități foarte simple de a trăi sustenabil în fiecare cameră din casa ta. Stinge luminile din camerele goale, oprește computerul în fiecare seară în loc să-l lași în modul stand-by, înlocuiește robinetele vechi cu altele noi, economice (pot utiliza cu până la 90% mai puțină apă când îți speli mâinile sau vasele), iar data viitoare când speli rufele, redu temperatura pentru a economisi energie electrică.

→

.. ⌣

Știi deja toate astea? Probabil. Dar cea mai importantă întrebare este următoarea: le aplici? Astăzi este momentul potrivit pentru micile schimbări noi. Poți afla mai multe informații despre noile chifteluțe vegetale IKEA, aici. 

↓