_

Atacurile de panică sunt poate cele mai evidente simptome de anxietate, însă există și alte semne pe care le putem resimți zi de zi, de care de multe ori nu suntem conștiente și care pot trece foarte ușor neobservate.

_

Iată 10 dintre formele de manifestare ale anxietății, studiate de experți din domeniile psihologiei și psihoterapiei, care pot fi prezente chiar și în perioadele în care nu ne simțim stresate.

Tulburările de somn

___

Dificultățile de a adormi sau de a avea un somn adânc, neîntrerupt, pot avea multe cauze, dar specialiștii spun că, de cele mai multe ori, anxietatea este cea care le declanșează.

___

Nu este vorba despre situațiile în care ne foim de pe o parte pe alta fără să putem adormi în noaptea dinaintea unui eveniment semnificativ din viețile noastre, ci despre acelea în care, fără a avea un motiv important, nu reușim să adormim sau ne trezim agitate în timpul nopții, cu bătăile inimii accelerate, mai multe zile la rând.

Scrâșnitul inconștient al dinților

___

Dacă ți se întâmplă să te trezești dimineața cu maxilarele încleștate sau rigide sau dacă specialistul stomatolog observă în timpul unei consultații de rutină semne ale bruxismului (scrâșnitul din dinți), s-ar putea să te confrunți cu unul dintre simptomele mai puțin vizibile ale anxietății. Acest obicei poate avea în timp efecte negative asupra sănătății tale dentare, așa că ar fi bine să investighezi cauzele din spatele lui, în compania unui psihoterapeut.

Dificultățile respiratorii

___

Chiar și în perioadele în care nu ne simțim stresate, se poate întâmpla să ne confruntăm cu probleme respiratorii (senzație de presiune la nivelul pieptului, senzație de lipsă de aer, rigiditate la nivelul coastelor), care și ele pot fi simptome subtile ale unei forme de anxietate care nu a fost tratată. Practic, în această situație, corpul nu face altceva decât să ne semnaleze că există niște probleme de natură psihologică pe care nu ar trebui să le neglijăm.

Transpirația neobișnuită

___

Transpirația pe fond nervos nu se declanșează doar în contextul unui eveniment emoționant sau a unuia care presupune stres, ea se poate manifesta chiar și în momente în care ne simțim liniștite și calme. Dacă simți în mod repetitiv și frecvent manifestări fizice precum mâini și picioare reci, transpirație abundentă, senzație de furnicături în diverse zone ale corpului, ar fi util să ceri sprijinul unui specialist.

Gesturile și comportamentele repetitive

___

Gesturile și comportamentele repetitive (frecatul mâinilor, datul din picior, schimbarea frecventă a poziției corpului, atingerea feței sau a altor părți ale corpului, nevoia de te juca cu un obiect în timpul unor activități care nu presupun joaca) pot fi niște indicatori subtili ai anxietății, pe care dacă îi observi în rutina ta de zi cu zi, ar fi bine să-i investighezi în cadrul unor ședințe de consiliere sau psihoterapie.

Stările de agitație și problemele de concentrare

___

Anxietatea poate să determine accelerarea unor procese psihice de care să nu fim conștiente - putem începe să vorbim sau să mâncăm mai repede decât de obicei, ne pierdem din abilitatea de a sta calme, într-un singur loc - iar aceste simptome apar deoarece creierul identifică un factor extern de pericol și pregătește corpul pentru a reacționa la amenințare.

___

O soluție în acest caz ar fi să acordăm, mai întâi, o atenție sporită propriilor comportamente, pentru a le observa, iar apoi să găsim niște variante potrivite pentru a încetini ritmul în care ne desfășurăm activitățile de zi cu zi. Specialiștii spun că stările de agitație pot veni la pachet cu dificultăți de concentrare: putem deveni neatente, aeriene, indiferente, pentru perioade mai lungi de timp, iar în spatele acestor atitudini se poate ascunde tot o formă de anxietate nedepistată.

Problemele digestive

___

Chiar și în perioadele pe care nu le resimțim ca fiind unele stresante, corpul nostru poate intra în tiparul „luptă sau fug[” (specific anxietății), și declanșează apariția unor simptome fizice, printre care și dezechilibrele digestive: dureri de burtă, crampe, balonări, constipație, sindromul intestinului iritabil. Dacă observi astfel de dereglări, pe lângă o consultație medicală, ar fi bine să iei în calcul și legătura dintre ele și prezența anxietății.

Oboseala

___

O altă formă subtilă pe care o îmbracă anxietatea, care provoacă un consum fizic și psihic continuu, o reprezintă stările de oboseală constante, prezente și în alte momente decât cele firești, de la sfârșitul zilei, după ore întregi de muncă. Dacă identifici schimbări legate de energia de a face lucrurile pe care ești obișnuită să le faci, ar fi bine să consulți un doctor sau un psihoterapeut pentru a afla sursele energiei scăzute.

Tensiunea musculară

___

Tensiunea musculară, fie că este resimțită în umeri sau în ceafă, în încordarea mușchilor de la picioare sau în încleștarea maxilarului, este considerată de către specialiști un simptom clasic de anxietate, iar dacă nu este tratat, acest tip de disconfort se poate transforma în timp în rigiditate și poate favoriza apariția crampelor musculare. Pentru astfel de situații, apelați cu încredere la specialiști, există remedii medicale și psihoterapeutice care pot reduce disconfortul

Grija excesivă

___

Poate nu la fel de subtilă, grija excesivă sau îngrijorarea cu privire la aspectele mărunte ale vieții este și ea un semn distinctiv al anxietății. Persoanele anxioase tind să tragă concluzii prematur, să vizualizeze scenarii negative înainte ca acestea să se întâmple, să manifeste o precauție disproporționată față de situații obișnuite, de zi cu zi.

___

Dacă se manifestă mai multe zile pe săptămână, mai mult de șase luni consecutive, grija excesivă poate genera dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice, așa că specialiștii ne recomandă să încercăm să o identificăm din timp și să o investigăm înainte de a se acutiza.

___

În plus, este important să înțelegem că anxietatea nu este un termen care definește o emoție rea, disfuncțională, pe care ar trebui să o eliminăm complet din viețile noastre. Conștientizarea faptului că anxietatea nu reprezintă un eșec personal, ci o formă importantă prin care corpurile noastre încearcă să ne apere de potențiale pericole, ne poate motiva să cerem sprijin specializat pentru a învăța cum s-o gestionăm într-un mod echilibrat.

Share and subscribe!