_

De la volumele mari de gaze cu efect de seră, multiplicarea valurilor de căldură și a incendiilor, la inundații, fenomene meteorologice extreme și migrație masivă, efectele încălzirii globale se răsfrâng asupra noastră, a tuturor, și este bine să le cunoaștem atunci când vine vorba de identificarea unor posibile soluții.

De unde au apărut cantitățile uriașe de gaze cu efect de seră ___

Creșterea continuă a temperaturilor medii înregistrate în atmosferă, precum și a apei mărilor și oceanelor, cunoscută sub numele de încălzire globală, își are originile, conform studiilor realizate de-a lungul timpului de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), în emisiile masive de gaze cu efect de seră, care ne-au adus în prezent la o temperatură medie globală cu 0,85 grade C mai ridicată decât la sfârșitul secolului 19.

___

Explicația fenomenului este una destul de simplă: o parte dintre gazele emise în timpul activităților industriale (dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot sau gazele fluorurate), odată ajunse în aer se comportă ca pereții unei sere. Captează căldura soarelui și o rețin, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi în spațiu, ci generează creșterea temperaturilor medii în imediata apropiere a solului.

Cum a crescut volumul de gaze cu efect de seră din atmosferă în ultimii 20 de ani ___

Încă de la semnarea Protocolului de la Kyoto din 1997, când 160 de țări au căzut de acord să reducă emisiile poluante cu 8%, previziunea unei încălziri globale de 2 grade C a fost considerată de către IPCC un fel de prag al catastrofei, care ar urma să aducă orașe inundate, secetă și deșertificare, valuri de căldură și o planetă zguduită de fenomene meteorologice extreme, foamete și conflicte civile.

___

În cei peste douăzeci de ani care au urmat, în ciuda avertizărilor repetate cu privire la amenințările asociate încălzirii globale, concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă a crescut nepermis de mult. Chiar și în momentul de față, peste tot prin lume încă se prospectează după noi zăcăminte (de către companii private sau țări petroliere precum Norvegia, Venezuela, țările din Goldul Persic).

Previziunile specialiștilor ___

În acest context destul de sumbru, în octombrie anul trecut, IPCC a publicat un nou raport special privind impactul pe termen lung al creșterii temperaturii cu 1,5 grade C și a recomandat un efort masiv de reducere a emisiilor de carbon la nivel global. Dacă următorii 30 de ani de activitate industrială vor urmări același arc ascendent ca în ultimii 30 de ani, regiuni întregi de pe Glob vor deveni de nelocuit încă de la sfârșitul acestui secol.

Valurile de căldură și multiplicarea numărului de incendii de pădure ___

Încălzirea globală determină creșterea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui și favorizează apariția incendiilor, iar specialiștii spun că pentru fiecare grad suplimentar de încălzire globală, numărul lor ar putea ajunge de 4 ori mai mare.

___

Un alt aspect important legat de creșterea temperaturilor și incendii este acela că ele contribuie masiv la destabilizarea circuitului carbonului în natură. Atunci când copacii mor, eliberează în atmosferă dioxidul de carbon stocat în interior, uneori timp de secole întregi. Acesta este și motivul pentru care efectul incendiilor se numără printre cele mai temute bucle de reacție climatică la încălzirea globală.

Inundațiile ___

Încălzirea globală determină și creșterea nivelului mării, provocată pe de o parte, de mărirea volumului apei prin dilatare, și, pe de altă parte, de topirea calotelor polare și a ghețarilor tereștri.

___

Rapoartele IPCC demonstrează că nivelul oceanelor a crescut în secolul 20 cu 0,2 m, însă specialiștii ne atrag atenția că efectul de creștere este un proces care se manifestă în timp. De exemplu, într-un scenariu de încălzire globală cu 3 grade C, orașele de coastă din întreaga lume, locuite de aproape 275 de milioane de oameni, ar fi, în cele din urmă, inundate.

Fenomenele meteorologice extreme ___

Creșterea temperaturilor oceanelor aduce după sine și fenomene meteorologice extreme, pentru că volumele de vapori din aer cresc, iar natura reglează circuitul apei prin precipitații. Câteva au apărut deja în ultimii ani (ciclonul Catarina, care a afectat în 2004 Brazilia, sau Superstorm Sandy, care a lovit Coasta de Est a SUA în 2012), iar specialiștii ne avertizează că numărul şi intensitatea lor vor crește și în alte regiuni ale lumii.

Topirea ghețarilor ___

Ghețarii tereștri și calotele polare sunt în plin proces de topire și contribuie, și ele, la creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Ca să vă faceți o imagine cât mai clară, Kilimandjaro a pierdut 82 % din ghețarii săi în secolul 20, iar până în 2020 se estimează să-i piardă și pe ceilalți, ghețarii din Anzii tropicali au pierdut între 30% şi 100% din suprafeţele lor în ultimii 30 de ani, iar cei din Pirinei ar putea să dispară definitiv până în 2050.

Permafrostul siberian ___

În timpul cercetării pentru acest material am descoperit și un alt fenomen conex creșterii temperaturilor din zonele polare, despre care habar n-aveam. Este vorba despre eliberarea unor cantități uriașe de metan, un gaz cu un efect de seră mult mai puternic decât cel al dioxidului de carbon, prin topirea permafrostului siberian.

___

Permafrostul cuprinde solurile înghețate tot timpul anului, la o adâncime între 2 și 15 m, și se găsește în regiunea polară și pe munții înalți acoperiți de ghețari, adică ocupă un sfert din suprafața de uscat a pământului. Oamenii de știință estimează că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde de tone de metan în atmosferă, generate prin topirea acestuia.

Dispariția urșilor polari ___

Odată cu topirea gheții, începem să pierdem și urșii polari. Un studiu efectuat în 2015 de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat schimbările climatice drept cea mai importantă amenințare la adresa celor 26.000 de urși polari din lume. Nmărul tot mai mare de zile fără gheață, generat de schimbarea ciclului anotimpurilor ar putea provoca pierderea a 30% dintre urși până în 2050.

Impactul schimbărilor climatice asupra oamenilor ___

Încălzirea globală preconizată pentru următoarele decade, pe care cu toții o vom resimți într-un fel sau altul, va afecta, în primul rând, grupurile cele mai vulnerabile. Persoanele care trăiesc în state aflate în curs de dezvoltare, în regiuni de coastă, montane sau polare sunt cele mai expuse și vor fi cel mai puțin capabile să facă față impactului, fără o pregătire și o asistență primite în avans.

___

Creșterea temperaturilor și accentuarea poluării le vor afecta sănătatea, accesul la apă potabilă, accesul la resurse de hrană și siguranța unui adăpost deasupra capului. Lipsa apei potabile va crește riscul îmbolnăvirilor, iar în cazuri extreme ar putea provoca secetă și foamete.

___

În plus, încălzirea globală, deșertificarea și secetele permanentizate vor încetini producția de hrană și vor amenința autonomia alimentară, într-un context al creșterii continue a populației globului. Cât despre securitatea locativă, aceasta va fi profund afectată de inundațiile și precipitațiile extreme preconizate să distrugă integral orașe întregi, în cazul în care încălzirea globală va depăși limita de 1.5 grade C.

Don't forget to share!